ICCJ. Decizia nr. 1413/2008. Comercial. Pretenţii. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1413/2008
Dosar nr. 597/1259/2006
Şedinţa publică de la 9 aprilie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Comercial Argeş, la data de 30 iunie 2006, SC A. SRL PITEŞTI, a chemat în judecată pe pârâta S.A.U. SA BUCUREŞTI solicitând obligarea acesteia la plata următoarelor sume de bani, cuvenite reclamantei în urma producerii riscului asigurat: -121.461 lei - contravaloarea daunelor la hala de finisaj, 26.063 lei contravaloarea daunelor la hala de mobilă; 152.842,5 lei contravaloare produse finite distruse prin producerea riscului asigurat; 2.773,73 lei contravaloare materiale distruse; 23.000 lei beneficiu nerealizat ca urmare a refuzului pârâtei de a achita despăgubirile datorate prin producerea riscului asigurat; 1000 lei, sumă stabilită provizoriu, dobânzi legale pentru sumele sus arătate; cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că, la data de 08 aprilie 2005, a încheiat cu pârâta, prin intermediul agentului de asigurări SC E.B. SA, un contract de asigurare de bunuri pentru incendiu şi alte pagube, pe o perioadă de un an între 12 aprilie 2005 şi 11 aprilie 2006. Bunurile, evidenţiate în poliţa B nr. 0592120, au fost asigurate pentru suma de 9.884.000.000 lei vechi – clădirile; 1.700.000 lei vechi produsele finite; 500.000.000 lei vechi mărfurile; 5.604.000.000 lei vechi utilajele; 4.000.000.000 lei vechi materiile prime şi materialele, reclamanta achitându-şi obligaţia de plată a primelor de asigurare.
La încheierea contractului, bunurile asigurate au fost inspectate de reprezentantul societăţii de asigurare, fiind verificate şi avizele de funcţionare.
La data de 1 decembrie 2005, în jurul orelor 20, a izbucnit un incendiu care a afectat hala de finisaj şi hala de mobilă precum şi obiectele de mobilier şi utilajele aflate în interior. Concluzia Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă C.P.N. al Judeţului Argeş a fost că incendiul s-a produs ca urmare a unei scântei mecanice produse de un ventilator care a aprins praful de lemn dintr-un buncăr, concluzie comunicată şi pârâtei. Aceasta, însă, pretextând diverse motive pe care reclamanta declară că le-a înlăturat prin explicaţii pertinente, a refuzat să plătească despăgubirile cuvenite.
În urma probelor administrate în cauză, la data de 19 aprilie 2007, reclamanta şi-a majorat cuantumul pretenţiilor reprezentând dobânda legală la suma de 20.474 lei.
Prin sentinţa nr. 455/ C din 26 aprilie 2007, Tribunalul Comercial Argeş a admis în parte cererea reclamantei şi a obligat-o pe pârâtă să-i plătească acesteia suma de 274.354,87 lei contravaloare daune şi dobândă legală pentru întârziere, precum şi suma de 19.629 lei cheltuieli de judecată.
În motivarea hotărârii, prima instanţă a reţinut că între părţi s-a încheiat un contract de asigurare de bunuri pe o durată de 12 luni, respectiv începând cu 12 aprilie 2005 şi până la 11 aprilie 2006, conform poliţei de asigurare B nr. 0592120. Prin contractul respectiv au fost asigurate bunuri ale societăţii reclamante după cum urmează: clădiri pentru suma de 9.884.000.000 lei vechi, produse finite pentru 1.700.000 lei vechi, mărfuri pentru 500.000 lei vechi, utilaje pentru 5.604.000.000 lei vechi şi materii prime şi materiale pentru suma de 4.000.000.000 lei vechi. La data de 1 decembrie 2005 în jurul orei 20, la secţia mobilă aparţinând societăţii pârâte din comuna Albota judeţul Argeş s-a declanşat un incendiu care a afectat hala de mobilă şi hala de finisaj precum şi obiectele, inclusiv utilajele aflate în cele 2 hale, fapt ce a necesitat intervenţia pompierilor din cadrul I.S.U.J. Argeş. Ca urmare a verificărilor şi cercetărilor întreprinse s-a concluzionat de I.S.U. că incendiul s-a produs ca urmare a unei scântei mecanice produsă de un ventilator şi care a aprins praful de lemn dintr-un buncăr. La 2 decembrie 2005 societatea reclamantă a comunicat pârâtei că s-a produs riscul asigurat şi drept consecinţă s-au deplasat la faţa locului reprezentanţii acesteia pentru a constata pagubele produse de incendiu şi modul în care s-a produs acesta. Ulterior, pârâta a comunicat reclamantei că nu poate acorda despăgubirile cerute întrucât incendiul s-a declanşat ca urmare a funcţionării necorespunzătoare a unui ventilator, fapt stabilit printr-o expertiză, precum şi faptul că societatea nu deţinea la data producerii riscului asigurat aviz de funcţionare din partea pompierilor.
Cât priveşte cuantumul despăgubirilor, societatea reclamantă a achiesat, la termenul din 19 aprilie 2007, la concluziile expertului desemnat de pârâtă, ing. F.I. pentru suma de 24.951 lei, astfel încât potrivit raportului de expertiză S.M., reclamanta este îndreptăţită să primească cu titlu de despăgubiri suma totală de 274.354,87 lei reprezentând contravaloare daune şi dobânda legală pentru întârziere. În această sumă s-a inclus şi beneficiul nerealizat în sumă de 21.292,87 lei şi pe care pârâta l-a contestat, acesta reprezentând diferenţa dintre costul de producţie a mărfurilor asigurate şi preţurile de livrare.
Împotriva acestei sentinţe a formulat apel pârâta S.A.U. SA invocând dispoziţiile art. 282 şi urm. C. proc. civ., a criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie susţinând, în esenţă, că prima instanţă nu a avut în vedere tot materialul probator administrat în cauză, înlăturând probele pârâtei fără motive şi că nu s-a dispus efectuarea unei expertize în construcţii pentru a se răspunde obiectivelor pârâtei referitoare la culpa reclamantei în producerea evenimentului.
Prin decizia nr. 77/ AC din 29 iunie 2007, Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, admite apelul formulat de pârâta S.A.U. SA.
Schimbă, în parte, sentinţa apelată, în sensul că obligă pe pârâtă la plata faţă de reclamantă a sumei de 217.096 lei contravaloare daune şi dobânzi (în loc de 274.354,87 lei) şi a sumei de 17.365 lei cheltuieli de judecată (în loc de 19.629 lei).
Menţine sentinţa în ce priveşte admiterea în parte a acţiunii.
Împotriva acestei ultime hotărâri au declarat recurs în termen legal, motivat şi timbrat, reclamanta SC A. SRL – PITEŞTI şi pârâta S.A.U. SA BUCUREŞTI criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.
1. Recurenta-reclamantă susţine că hotărârea a fost dată cu aplicarea greşită a legii atunci când a înlăturat din sentinţa instanţei de fond obligarea pârâtei la plata sumei de 52.121,28 lei fără a stabili dacă această sumă reprezintă contravaloarea unor bunuri asigurate sau nu.
Recurenta-reclamantă susţine că bunurile distruse de evenimentul asigurat descrise de expertul contabil ca „obiecte de inventar” fac parte din categoriile de bunuri asigurate.
În consecinţă, recurenta-reclamantă solicită, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., admiterea recursului aşa cum a fost formulat.
Recursul este întemeiat pentru următoarele considerente:
Din examinarea actelor de la dosar prin prisma motivelor de recurs şi a dispoziţiilor legale incidente cauzei rezultă că în mod greşit instanţa de apel a apreciat actul juridic dedus judecăţii şi probatoriile administrate în cauză, pronunţând o hotărâre netemeinică şi nelegală.
Critica formulată de recurenta-reclamantă că în mod greşit instanţa de apel a înlăturat din hotărârea primei instanţe obligarea pârâtei la plata sumei de 52.121,21 lei fără a stabili dacă această sumă reprezintă contravaloarea unor bunuri de natura celor asigurate, este întemeiată.
Instanţa de apel, în cadrul caracterului devolutiv al soluţionării apelului conform art. 129 C. proc. civ., avea îndatorarea să stăruie prin toate mijloacele legale pentru aflarea adevărului, să dispună administrarea de noi probatorii în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice.
Neprocedând astfel bunurile distruse de evenimentul asigurat descrise de expertul contabil S.M. ca „obiecte de inventar” în raport de expertiză omologat de instanţă, fac parte din categoriile de bunuri asigurate.
Pentru aceste motive, Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va admite recursul declarat de reclamantă, va modifica decizia atacată în sensul că se respinge apelul declarat de pârâtă împotriva sentinţei civile 455/ C din 26 aprilie 2007 a Tribunalului Comercial Argeş, pe care o menţine.
2. Recurenta-pârâtă reiterând motivele din apel sub forma criticilor în recurs, susţine că instanţa de apel a pronunţat o hotărâre lipsită de temei legal fiind dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii, respectiv a dispoziţiilor contractului de asigurare, a dispoziţiilor art. 8.1. din condiţiile generale pentru asigurarea bunurilor precum şi interpretarea eronată cu privire la anumite noţiuni tehnice precum termenii de „producţie neterminată”, „produse finite” şi cu „privire la beneficiul nerealizat”, şi că, în mod greşit a omologat raportul de expertiză contabilă S.M.
În consecinţă, recurenta-pârâtă, în temeiul art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ., solicită admiterea recursului.
Recursul fiind o cale de atac în cadrul căreia se verifică legalitatea hotărârii atacate şi nu o reapreciere a probelor administrate în cauză, pârâta-recurentă trebuia să se raporteze, în mod clar, la textele de lege care au fost încălcate sau aplicate greşit.
De asemenea, în cadrul soluţionării apelului pârâta trebuia pentru criticile privind omologarea expertizei contabile avea posibilitatea să solicite o contraexpertiză sau o nouă expertiză, ceea ce nu a făcut.
Din verificarea actelor de la dosar, rezultă că instanţa de apel a făcut o apreciere judicioasă a probelor dosarului, a raportului de expertiză contabilă care a răspuns obiectivelor încuviinţate de instanţa de judecată mai puţin cu deducerea din cuantumul despăgubirilor pretinse de reclamantă a sumei de 52.121,28 lei fără a stabili dacă reprezintă contravaloarea unor bunuri asigurate sau nu.
Pentru cele ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamanta SC A. SRL PITEŞTI.
Modifică decizia nr. 77/ AC din 29 iunie 2007 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrative, în sensul că respinge apelul declarat de pârâta S.A.U. SA împotriva sentinţei nr. 455/ C din 26 aprilie 2007 a tribunalului Comercial Argeş pe care o menţine.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta S.A.U. SA împotriva aceleiaşi decizii.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 aprilie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1353/2008. Comercial. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1581/2008. Comercial. Acţiune în... → |
|---|
