ICCJ. Decizia nr. 152/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 152/2008
Dosar nr. 1695/101/2006
Şedinţa publică din 24 ianuarie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Mehedinţi, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 155/ COM din 27 martie 2007, a respins acţiunea formulată de reclamanţii D.V. şi D.S.L., domiciliaţi în municipiul Dr. Tr. Severin judeţul Mehedinţi împotriva pârâtei SC I. SRL cu sediul social în Lugoj judeţul Timiş.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamanţii D.V. şi D.S.L. au chemat în judecată pe pârâta SC I. SRL Lugoj pentru a se dispune obligarea pârâtei la desfiinţarea interfonului montat la scara nr. 2, obligarea pârâtei la plata de despăgubiri şi daune morale, determinat de împrejurarea că montajul interfonului s-a efectuat fără acordul tuturor proprietarilor şi a administraţiei, iar urgenţa o constituia repararea acoperişului.
S-a apreciat că în cazul coproprietăţii asupra părţilor comune dintr-un condominiu, posesia, respectiv folosinţa spaţiilor comune, se exercită potrivit principiului majorităţii. Potrivit art. 17 alin. (1) din Regulamentul cadru privind asociaţiile de proprietari, măsurile privind îmbunătăţirea confortului şi a eficienţei clădirii se iau cu respectarea principiului majorităţii.
În speţă, toţi proprietarii de apartamente din scara nr. 2 au fost de acord cu instalarea interfonului, fiind respectat principiul majorităţii, aceştia fiind cei direct interesaţi de buna administrare a condominiului, excepţie făcând numai reclamanţii.
Referitor la plata de despăgubiri, s-a reţinut că din interogatoriul luat reclamantei, acesteia i-a fost oferită o cheie pentru a avea acces în imobil, însă a refuzat, condiţionând instalarea interfonului de repararea acoperişului.
Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, prin Decizia nr. 156 din 13 iunie 2007, a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanţii reclamanţi D.V. şi D.S.L. împotriva sentinţei nr. 155 din 27 martie 2007 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, secţia comercială şi de contencios administrativ, preluând toate argumentele primei instanţe, deoarece instalarea interfonului nu poate fi considerată ca aducând o vătămare sau o limitare a dreptului de proprietate al apelanţilor, ea realizându-se cu acordul majorităţii proprietarilor.
Împotriva deciziei nr. 156 din 13 iunie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, au promovat recurs reclamanţii D.V. şi D.S.L., care au criticat această hotărâre pentru nelegalitate, solicitând în temeiul art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ., admiterea recursului, desfiinţarea hotărârii atacate şi pe fond admiterea acţiunii.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a evocat că montarea interfonului, ca îmbunătăţire a confortului condominiului nu a fost avizată de Asociaţia de Proprietari, în realitate cea mai gravă şi importantă problemă reprezentând-o repararea acoperişului.
Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile formulate în cererea de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a respinge ca nefondat recursul reclamanţilor pentru următoarele considerente.
Potrivit dispoziţiilor cuprinse în Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţilor de proprietari, care reglementează aspectele juridice, economice şi tehnice privind funcţionarea asociaţilor de proprietari, precum şi modul de administrare şi exploatare a clădirilor de locuinţe aflate în proprietatea a cel puţin 3 persoane fizice sau juridice, de drept public ori de drept privat, rezultă fără putere de tăgadă că asociaţia de proprietari este forma de asociere autonomă, de organizare şi de reprezentare a intereselor comune a majorităţii proprietarilor unui condominiu, cu personalitate juridică şi fără scop patrimonial.
În esenţă, scopul asociaţiei de proprietari constă în administrarea şi gestionarea proprietăţii comune, pe lângă drepturi, impunând şi obligaţii pentru toţi proprietarii.
Contractul de instalare a interfonului, aşa cum s-a apreciat corect atât de instanţa de fond cât şi cea de apel, s-a încheiat cu cei 13 din cei 14 proprietari, neavând relevanţă dacă acordul majorităţii proprietarilor s-a dat în cadrul organizat al unei adunări generale a asociaţiei sau individual, deoarece a vizat o lucrare de îmbunătăţire şi conservare a condominiului.
Pentru aceste raţiuni, urmează a respinge, ca nefondat, recursul reclamanţilor D.V. şi D.S.L. împotriva deciziei nr. 156 din 13 iunie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, nefiind îndeplinită nici una din cerinţele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanţii D.V. şi D.S.L., împotriva deciziei nr. 156 din 13 iunie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 24 ianuarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 147/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 155/2008. Comercial → |
|---|
