ICCJ. Decizia nr. 1604/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1604/2008
Dosar nr. 529/110/2007
Şedinţa publică din 13 mai 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 643 din 19 aprilie 2007, Tribunalul Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, a respins acţiunea aşa cum a fost precizată formulată de reclamanta SC R. SRL Bacău, prin lichidator judiciar SC I.E. I.P.U.R.L. Bacău în contradictor cu pârâta SC A.T. SRL Bacău şi admiţând cererea reconvenţională astfel cum a fost precizată, a constatat compensate datoriile reciproce dintre părţi până la concurenţa sumei de 567.116,44 RON.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut ca fiind îndeplinite condiţiile compensării legale deoarece există două obligaţii reciproce între aceleaşi persoane, care au ca obiect sume de bani şi care sunt certe, lichide şi exigibile, conform art. 1143 – art. 1144 C. civ.
Curtea de Apel Bacău, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 103 din 26 septembrie 2007, a admis apelul declarat de reclamanta SC R. SRL prin lichidator judiciar şi a schimbat în tot sentinţa în sensul că a admis în parte acţiunea şi a obligat-o pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 567.116,44 lei cu titlu de preţ.
Prin aceeaşi decizie s-a dispus în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006 suspendarea judecării cererii reconvenţionale.
Instanţa de apel a reţinut că prin încheierea pronunţată la data de 11 martie 2005 în dosarul nr. 8736/2004 al Tribunalului Bacău s-a deschis procedura falimentului societăţii reclamante, acţiunea de faţă fiind formulată în temeiul art. 77 din Legea nr. 85/2006 pe calea dreptului comun pentru recuperarea creanţelor, instanţa de fond fiind astfel legal investită.
În ce priveşte cererea reconvenţională, aceasta, potrivit art. 36 din Legea nr. 85/2006 se suspendă de drept, soluţia instanţei de fond fiind greşită sub acest aspect, caz în care nu se mai puteau face aprecieri cu privire la cele două debite şi compensarea lor, în speţă nefiind îndeplinite condiţiile art. 52 din Legea nr. 85/2006.
În contra sentinţei a declarat recurs pârâta SC A.T. SRL pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în a cărui dezvoltare arată că în mod greşit instanţa de apel a făcut aplicarea prevederilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 deoarece instanţa nu a fost investită cu o acţiune în realizarea creanţei ci numai cu constatarea stingerii obligaţiei prin compensaţie legală anterior deschiderii procedurii insolvenţei reclamantei, situaţie în care instanţa trebuia să se pronunţe asupra cererii reconvenţionale nu să o suspende, pe fond fiind întrunite condiţiile art. 1144 C. civ.
Opinia intimatei exprimată prin întâmpinarea depusă la dosar este în sensul respingerii recursului ca nefondat şi menţinerii deciziei atacate deoarece între părţi nu s-a întocmit un proces verbal de stingere a datoriilor reciproce în condiţiile prevăzute de OG nr. 77/1999 şi HG nr. 685/1999, nefiind operante în materie comercială prevederile art. 1143 – art. 1144 C. civ., în absenţa unui înscris. Pe fond, susţine intimata, recurenta nu are calitatea de creditor deoarece nu s-a înscris la masa credală.
Opinia Înaltei Curţi.
Potrivit art. 52 din Legea nr. 85/2006, legea insolvenţei „Deschiderea procedurii de insolvenţă nu afectează dreptul unui creditor de a invoca compensarea creanţei sale cu cea a debitorului asupra sa, atunci când condiţiile prevăzute de lege în materie de compensare sunt îndeplinite la data deschiderii procedurii.
Cum în speţă, recurenta prin cerere reconvenţională a solicitat să se constate stingerea reciprocă a obligaţiilor de plată prin compensaţie legală, intervenită anterior deschiderii procedurii insolvenţei asupra reclamantei, în mod greşit instanţa de apel a reţinut că pârâta nu are calitate de creditor întrucât nu s-a înscris la masa credală, şi greşit a dispus suspendarea judecării cererii în temeiul art. 36 din lege. Aceasta deoarece, compensaţia legală fiind un mod de stingere a obligaţiei poate fi invocată pe calea dreptului comun, ea constituind o excepţie de la regula prevăzută de art. 36 privind suspendarea de drept a tuturor acţiunilor judiciare şi extrajudiciare pentru realizarea creanţelor asupra debitorului său sau bunurilor sale.
Aşa fiind, Înalta Curte va admite recursul declarat, va casa în parte Decizia atacată şi va trimite cauza la aceeaşi instanţă de apel pentru a se pronunţa pe fondul cererii reconvenţionale în sensul de a stabili existenţa creanţei pârâtei către intimată şi dacă constată îndeplinite condiţiile compensaţiei legale să dea eficienţă dispoziţiilor art. 1144 C. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta SC A.T. SRL Bacău împotriva deciziei nr. 103 din 26 septembrie 2007 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ fiscal, casează Decizia recurată, în parte şi trimite cauza aceleiaşi instanţe de apel pentru a se pronunţa pe fondul cererii reconvenţionale. Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 mai 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1603/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1605/2008. Comercial → |
|---|
