ICCJ. Decizia nr. 1622/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.1622/2008
Dosar nr. 46/96/2006
Şedinţa publică din 14 mai 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta SC H.I.H. SRL prin lichidator judiciar a chemat în judecată SC T. SRL Lupeni şi a solicitat ca prin sentinţa care se va pronunţa să fie obligată la plata sumei de 161.188,85 Ron reprezentând debit neachitat şi dobândă.
Tribunalul Harghita, prin sentinţa nr. 3080 din 7 septembrie 2006, a admis acţiunea reclamantei şi a obligat-o pe pârâtă la plata sumei de 152.892,47 Ron reprezentând contravaloare produse facturate cu nr. 4237915,4237919 şi 4427921, sumă în care a fost inclusă şi dobânda legală. Instanţa de fond, pentru a admite acţiunea a reţinut că cele trei facturi nu au fost achitate la scadenţă. Cum suma reclamată are caracter cert şi exigibil iar pârâta a manifestat pasivitate în ce priveşte exprimarea punctului de vedere atunci când a fost invitată pentru conciliere, prima instanţă a apreciat că pretenţiile reclamantei sunt întemeiate.
Pârâta a apelat sentinţa primei instanţe, iar în criticile aduse sentinţei a susţinut că în mod greşit a fost obligată la plată în condiţiile în care suma solicitată de reclamanta-intimată a fost achitată cu O.P. nr. 229/2005 pentru a stinge obligaţiile din facturile nr. 4237919 şi 4237921, în timp ce factura nr. 42377915 din 3 octombrie 2005 nu a fost evidenţiată în contabilitatea apelantei şi nici nu constituie debit.
Apelul a fost soluţionat de Curtea de Apel Târgu Mureş care prin Decizia nr. 8/ A din 19 februarie 2007 a modificat sentinţa primei instanţe şi în fond a respins acţiunea. În considerentele deciziei, Curtea a reţinut că potrivit deciziei aflate la dosarul de apel, debitul din primele două facturi reclamate ca nedecontate a fost achitat astfel că în mod greşit pârâta apelantă a fost obligată la plată, de către instanţa de fond. În ce priveşte factura cu terminaţia nr. 915 din 3 octombrie 2005, Curtea a constatat potrivit dovezii de la fila 8 apel că aceasta a fost emisă pentru 136320 lei în timp ce prin acţiune s-a solicitat suma de 40.832,75 lei.
A mai reţinut că această factură nu apare în contabilitatea pârâtei şi nici nu poartă semnătura şi ştampila de primire, iar fila C.E.C. emisă pentru plată se referă la o altă societate, SC T.T.I. Lupeni.
În consecinţă, faţă de aceste dovezi, instanţa de apel a stabilit că suma reclamată nu este datorată şi în consecinţă a modificat în tot sentinţa primei instanţe în sensul respingerii acţiunii.
Împotriva deciziei nr. 8/ A din 19 februarie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş a declarat recurs, lichidatorul judiciar al reclamantei, SC R. I.P.U.R.L. Braşov prin care în temeiul art. 3041 C. proc. civ., a solicitat modificarea soluţiei din apel în sensul obligării pârâtei intimate la plata sumei de 43.137,07 Ron reprezentând debit neachitat şi dobânda aferentă facturii nr. 423915/2005. Potrivit recurentei chiar dacă această factură nu apare evidenţiată în contabilitatea pârâtei, suma menţionată în cuprinsul său este datorată întrucât aceasta este înregistrată în contabilitatea SC H.I.H. SRL. De asemenea, a arătat că prin precizarea pe care apelanta intimată a făcut-o în sensul că a existat o convenţie de plată rezultă foarte clar că aceasta a recunoscut suma datorată.
Intimata a combătut susţinerile recurentei referindu-se la probele care au fost făcute în faţa instanţei de apel din care rezultă că a fost recunoscută şi achitată numai suma datorată în timp ce factura 4237915/2005 nu apare evidenţiată în contabilitate şi nici nu a fost recunoscută în sensul că s-ar referi la debitul reclamat de recurentă.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 304 alin. (1) C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate, aşa cum apar reglementate la pct. 1 - 9 din articolul menţionat. Fiind o cale de atac nedevolutivă, de reformare, regulile procedurale impuse pentru judecata în recurs sunt obligatorii. Din această perspectivă a reglementării actuale în care recursul este cale extraordinară de atac, trebuie reţinut că recurentei îi revenea obligaţia să respecte întocmai dispoziţiile art. 3021 alin. (1) C. proc. civ., raportate la art. 304 (pct. 1 - 9) care prevăd expres obligaţia de a indica motivele de nelegalitate şi de a le dezvolta. Revenind la criticile aduse deciziei din apel, Curtea observă că nu au fost indicate motivele de nelegalitate care o îndreptăţesc pe recurentă să promoveze şi să susţină această cale de atac. Mai mult, se constată că au fost indicate, în drept, dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., deşi părţile au beneficiat de o cale de atac devolutivă situaţie în care nu se mai poate admite că recursul nu este limitat la motivele de casare prevăzute de art. 304 (pct. 1 - 9) C. proc. civ. Din dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., rezultă că numai recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la examinarea motivelor de casare prevăzute de art. 304 C. proc. civ., situaţie care nu se regăseşte în speţă. Aşadar, în lipsa indicării şi argumentării motivelor de recurs care ar fi trebuit să vizeze numai nelegalitatea soluţiei din apel, criticile aduse deciziei pronunţată de instanţa de apel nu se impun a fi examinate. Din redarea succintă a argumentelor aduse în sprijinul recursului rezultă cu evidenţă că s-au invocat motive de netemeinicie care scapă analizei recursului.
Aşa fiind, potrivit art. 312 C. proc. civ., recursul se va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta SC R. I.P.U.R.L. BRAŞOV succesor în drept al SC D. SRL – LICHIDATOR AL SC H.I.H. SRL Lupeni împotriva deciziei nr. 8/ A din 19 februarie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 mai 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1621/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1623/2008. Comercial → |
|---|
