ICCJ. Decizia nr. 1629/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1629/2008
Dosar nr. 3383/110/2006
Şedinţa publică din 14 mai 2008
Asupra cererii de recurs de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată că prin sentinţa civilă nr. 1347 din 30 noiembrie 2006 pronunţată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr. 2510/2006, a fost respinsă, ca ne fondată, acţiunea astfel cum a fost precizată şi modificată de reclamanta SC Y.F. SRL Bacău în contradictoriu cu pârâta SC M. SRL Ploieşti, având ca obiect rezoluţiunea parţială a contractului nr. 1084 din 13 iulie 2004 şi daune interese, întemeiată pe dispoziţiile art. 1020 – art. 1021 C. civ.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Reclamanta, în calitate de beneficiar, a încheiat cu pârâta, în calitate de furnizor, contractul de vânzare-cumpărare nr. 1084 din 13 iulie 2004, privind achiziţionarea unei linii de panificaţie, a unei linii de patiserie şi a unei linii pizzerie, bunuri finanţate de Comunitatea Europeană, prin programul P. şi achiziţionate din Italia.
Conform contractului încheiat între părţi, valoarea bunurilor achiziţionate de reclamantă a fost de 99.980 Euro.
În „condiţiile speciale" ce fac parte din contractul nr. 1084/2004, la art. XXXII, s-a prevăzut că furnizorul garantează că bunurile fumizate sunt noi, neuzate, reprezentând cele mai recente modele şi încorporează toate îmbunătăţirile recente în ceea ce priveşte designul şi materiale. De asemenea, furnizorul a garantat că nici unul din bunurile fumizate nu prezintă vreun defect legat de design, materiale sau fabricaţie, garanţie valabilă timp de un an de la recepţia provizorie. La art. XXXIII din condiţiile speciale, s-a prevăzut că furnizorul va fi solicitat pentru remedierea deficienţelor în funcţionarea utilajelor, ce ar putea apărea pe parcurs.
Conform art. 9 din contract, părţile au prevăzut că acesta poate fi reziliat în conformitate cu prevederile art. 35 şi 36 din cadrul condiţiilor generale, iar în cazul în care rezoluţiunea apare ca rezultat al unei omisiuni sau culpe din partea furnizorului, autoritatea contractantă (reclamanta), poate fi îndreptăţită la despăgubiri în valoare maximă de 30 % din valoarea contractului.
Faţă de situaţia de fapt reţinută, instanţa de fond a considerat neîntemeiată acţiunea reclamantei, pentru următoarele considerente.
Din probele cu acte administrate de părţi, a rezultat că în perioada 27 septembrie 2004 - aprilie 2005, cuptorul multivatră a funcţionat normal, reclamanta neavând obiecţiuni cu privire la acest utilaj, fapt confirmat de semnarea proceselor-verbale de recepţie provizorie, a procesului-verbal de verificare periodică din 13 noiembrie 2004 şi a procesului-verbal de recepţie finală (sau cel puţin însuşirea acestuia prin eliberarea garanţiei de bună execuţie pârâtei
Ca urmare a utilizării necorespunzătoare a cuptorului, în această perioadă şi a unor intervenţii neautorizate de către pârâtă (unele chiar în perioada de garanţie), acesta s-a defectat.
Astfel, conform caracteristicilor din anexa II - specificaţii tehnice (oferta tehnică) la condiţiile de contractare, cuptorul are specificat un timp de coacere de 25-30 min., pentru o greutate a pâinii de 300 gr. (funcţie de tipul de aluat timpul poate fi diferit), iar pauzele între golirea şi umplerea acestuia trebuie să fie de 20-30 min.
Cu ocazia efectuării expertizei tehnice de specialitate, s-a urmărit în mai multe zile, modul de funcţionare al cuptorului multivatră al reclamantei, însă concluziile celor doi experţi au fost contradictorii.
În timp ce expert H. a constatat că nefuncţionarea cuptorului la capacitate normală se datorează unui viciu de fabricaţie, respectiv instalaţia de vaporizare nu corespunde capacităţii de coacere a cuptorului, expertul parte B.V., a constatat că se practică o încărcare peste capacitatea maximă a vetrelor, nu se respectă gramajul de 300 gr. pentru care a fost reglată instalaţia de vaporizare, folosindu-se cantităţi de 500 gr. şi se foloseşte o tehnologie proprie de fabricaţie (făină, cantitate de apă, mod de preparare, timp dospire), ce poate influenţa calitatea pâinii.
Indiferent care concluzie a experţilor este luată în calcul, acţiunea reclamantei a fost considerată neîntemeiată şi aceasta deoarece ea este argumentată pe vicii de fabricaţie (viciu ascuns sau aparent), iar pârâta nu răspunde întrucât reclamanta putea să constate la recepţia preliminară din 27 septembrie 2004, dacă existau vicii aparente (inclusiv lipsa sistemului de sonorizare, a ceasului sau a carcasei cuptorului, invocate de reclamantă cu ocazia efectuării expertizei tehnice), însă pentru viciile aparente, potrivit art. 1353 C. civ., vânzătorul nu este răspunzător.
Pentru viciile ascunse, deşi reclamanta a precizat că nu-şi întemeiază acţiunea pe vicii ascunse, ci pe art. 969 şi art. 1020 C. civ., deşi iniţial invocase şi art. 1352 C. civ., ca temei de drept, acţiunea reclamantei ar fi prescrisă, întrucât potrivit art. 1359 C. civ., coroborat cu art. 5 din Decretul nr. 167/1958, acţiunea se prescrie în termen de 6 luni de la data predării utilajelor, respectiv acţiunea a putea fi formulată În intervalul 27 septembrie 2004 - 29 martie 2005, însă a fost formulată la data de 15 august 2005.
Dacă se ia în considerare expertiza B., culpa nu aparţine pârâtei, ci reclamantei, care a utilizat necorespunzător utilajul.
Din coroborarea concluziilor acestei expertize cu celelalte probe din dosarul cauzei, instanţa de fond a reţinut că reclamanta se face vinovată de utilizarea necorespunzătoare a utilaj ului, constând în: intervenţia în perioada de garanţie la cuptor, fără autorizarea furnizorului, scurtarea perioadei dintre coacere şi mărirea gramajului, pentru a obţine o producţie sporită.
Constatând că pârâta şi-a respectat obligaţiile contractuale asumate faţă de reclamantă, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1084/2004, instanţa, în temeiul alt. 969 şi art. 1020 C. civ., a respins acţiunea reclamantei astfel cum a fost precizată şi modificată, ca nefondată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta, iar prin Decizia nr. 86 din 5 iulie 2007 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, acesta a fost respins ca nefondat.
Împotriva deciziei pronunţate în apel, reclamanta a declarat recurs invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 3, 7 şi 9 C. proc. civ.
În dezvoltarea motivelor de recurs a fost invocată necompetenţa materială a instanţei de fond în condiţiile în care obiectul litigiului are o valoare de sub 1 miliard lei, competenţa revenind Judecătoriei Bacău. S-a susţinut că instanţa de apel nu şi-a motivat soluţia analizând chestiunea viciilor ascunse, deşi reclamanta a precizat că nu se întemeiază pe răspunderea pentru viciile lucrului vândut, fără a se pronunţa asupra acţiunii. Pe de altă parte s-a susţinut că instanţa de fond a distorsionat în mod vădit întreaga situaţie de fapt şi de drept a speţei neavând în vedere probele cauzei, inclusiv concluziile expertizei.
Examinând recursul promovat pentru motivele arătate, Înalta Curte îl apreciază ca fiind nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Motivul privind necompetenţa materială a Tribunalului Bacău nu este fondat, ţinând seama de caracterul neevaluabil al acţiunii în rezoluţiunea contractului, capătul de cerere privind daunele interese având caracter accesoriu şi fiind de competenţa instanţei care judecă cererea principală, conform art. 17 C. proc. civ. În consecinţă, conform dispoziţiilor art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ., raportat la caracterul neevaluabil al obiectului pricinii, în mod legal a soluţionat cauza în primă instanţă Tribunalul Bacău.
Motivul prevăzut de art. 304 pct. 7 este invocat în mod nefondat deoarece Decizia atacată este motivată în fapt şi în drept, fiind posibil controlul judecătoresc, chiar dacă judecătorul nu a răspuns fiecărui argument invocat de părţi.
Hotărârea este la adăpost şi de critica circumscrisă motivului prevăzut de art. 304 pct. 9, instanţa de control judiciar făcând o corectă aplicare a legii.
Potrivit art. 304 C. proc. civ., „modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere, in următoarele situaţii, numai pentru motive de nelegalitate" ori in speţa de faţă, practic, nu s-au invocat astfel de motive, recursul vizând motive de netemeinicie a hotărârii pronunţate.
Acţiunea reclamantei astfel cum a fost modificată şi precizată s-a întemeiat, în fapt, pe necorespunderea cuptorului multivatră livrat condiţiilor tehnice prevăzute în Anexa II, iar în drept pe dispoziţiile art. 1020 şi 969 şi următoarele C. civ., precizând explicit că nu se întemeiază pe răspunderea pentru viciile ascunse.
Probatoriile administrate în cauză, inclusiv expertiza invocată de recurentă, reprezintă aspecte de netemeinicie, necenzurabile în calea de atac a recursului. În prezenta cauză invocarea deficienţelor calitative a bunului achiziţionat se încadrează în categoria răspunderii pentru vicii ascunse care nu au fost cunoscute dobânditorului şi nu puteau fi descoperite prin mijloacele obişnuite de verificare şi recepţie.
Invocarea altor temeiuri pentru angajarea răspunderii vânzătorului şi rezoluţiunea contractului poate reprezenta o situaţie de eludare a dispoziţiilor legale aplicabile, dacă natura normelor ar fi similară. Dar, în prezenta pricină dispoziţiile art. 1020 şi 969 C. civ., reprezintă cadrul general privind efectele obligatorii şi rezoluţiunea contractelor raportate la dispoziţiile speciale referitoare la condiţiile de angajare a răspunderii contractuale.
În consecinţă, motivarea instanţelor de fond şi de apel, care au stabilit cadrul legal aplicabil situaţiei de fapt reţinute din probatoriul cauzei, nu poate fi considerată ca străină de obiectul cauzei, confuză şi contradictorie, ci susţinută de probe şi întemeiată în drept.
În consecinţă, faţă de regimul juridic special aplicabil situaţiei de fapt, acţiunea reclamantei, astfel cum a fost modificată şi precizată, fiind nefondată, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va fi respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta SC Y.F. SRL Bacău împotriva deciziei nr. 86 din 5 iulie 2007 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 14 mai 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1624/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1636/2008. Comercial → |
|---|
