ICCJ. Decizia nr. 1767/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1767/2008
Dosar nr. 7255/40/2005
Şedinţa publică din 22 mai 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 28 noiembrie 2005 reclamanta A.V.A.S. a chemat în judecată pârâta A.A.P. Dumbrăviţa solicitând ca în baza sentinţei ce se va pronunţa să fie obligată la plata sumei de 24.392,75 lei reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere calculate pentru ratele neachitate a contractului de vânzare-cumpărare acţiuni, dividende încasate pe perioada de valabilitate a contractului nr. BT 33 din 12 noiembrie 1998 precum şi alte prejudicii cauzate prin nerespectarea obligaţiilor contractuale ce urmează a fi cuantificate ulterior efectuării unei expertize conform art. 21 din OG nr. 25/2002.
Tribunalul Botoşani, prin sentinţa nr. 546 din 7 noiembrie 2006, a admis în parte acţiunea reclamantei obligând pârâta la plata sumei de 1.239,41 cu titlu de dobânzi şi majorări de întârziere şi respins celelalte capete de cerere ca nefondate.
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut că pentru perioada valabilităţii contractului 12 noiembrie 1999 - 12 noiembrie 2003, pârâta îi datorează reclamantei în conformitate cu dispoziţiile art. 969 C. civ. şi art. 21 din OG nr. 25/2002 cu modificările ulterioare, dobânzi şi penalităţi de întârziere în sumă de 8.500,67 lei, sumă din care i-a achitat, până la desfiinţarea contractului 6.961,26 lei.
Referitor la plata dividendelor şi a altor prejudicii cauzate de pârâtă s-a reţinut că pârâta nu a încasat în perioada valabilităţii contractului de la SC A. SA Dumbrăviţa Ibăneşti sume cu titlu de dividende, iar alte prejudicii nu au fost dovedite de reclamantă.
Împotriva acestei soluţii a promovat apel reclamanta motivând că instanţa a interpretat şi aplicat greşit prevederile art. 21 alin. (1) din OG nr. 25/2000, respectiv că sumele achitate de cumpărător în contul contractului, se reţin de drept de către A.V.A.S. şi nu trebuie scăzute din cuantumul penalităţilor datorate şi nu s-a ţinut cont de concluziile raportului de expertiză.
Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 129 din 10 decembrie 2007, a admis apelul a schimbat în parte sentinţa criticată şi a obligat pârâta şi la plata dobânzilor în sumă de 2.203,33 lei şi a penalităţilor de întârziere în sumă de 8.163,11 lei, menţinând celelalte dispoziţii.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de control judiciar a avut în vedere concluziile raportului de expertiză care a avut ca obiectiv stabilirea prejudiciului suferit de reclamantă ca urmare a nerespectării clauzelor contractului de vânzare-cumpărare acţiuni.
S-a reţinut că reclamanta nu a făcut dovada pretenţiilor sale cu privire la dividende şi alte prejudicii ce i-ar fi fost cauzate.
S-a înlăturat şi critica privind neacordarea cheltuielilor de judecată atâta timp cât nu au fost solicitate nici prin cererea introductivă şi nici pe parcursul soluţionării cauzei.
Împotriva acestei soluţii a declarat recurs reclamanta criticile făcând referire la dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Astfel, se susţine că au fost încălcate dispoziţiile art. 21 alin. (3) din OG nr. 25/2002 în sensul că expertiza efectuată în cauză nu a răspuns în totalitate obiectivelor solicitate, deşi în temeiul art. 129 alin. (2) C. proc. civ. „judecătorul are îndatorirea să facă respectate şi să respecte el însuşi principiul contradictorialităţii şi celelalte principii ale procesului civil.
Cu privire la cheltuielile de judecată, recurenta susţine că acestea sunt legal datorate fără a fi necesară solicitarea expresă a acestora.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 304 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate.
Criticile formulate privesc aspecte asupra modului de derulare a cauzei, modul de administrare a probatoriilor ce nu constituie motive de nelegalitate.
Se face referire la încălcarea dispoziţiilor art. 129 şi 274 C. proc. civ.
De reţinut că judecătorul în exerciţiul rolului activ, trebuie doar să atragă atenţia părţilor asupra drepturilor şi obligaţiilor lor procedurale, iar nu să se substituie acestora în exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor fără a încălca principiul disponibilităţii.
Este adevărat că pentru alte prejudicii suferite prin nerespectarea clauzelor contractelor de privatizare, OG nr. 25/2002 impune efectuarea unei expertize dispusă de către instanţă.
În speţă, nu rezultă că judecătorul nu şi-a îndeplinit obligaţia legală de a dispune efectuarea unei expertize, iar recurenta nu a făcut dovada că a suferit o vătămare procesuală determinată de neimplicarea acestuia în mersul dezbaterilor hotărârea nefiind susceptibilă de a fi modificată sau casată.
Faţă de cele arătate văzând dispoziţiile art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta A.V.A.S. Bucureşti împotriva deciziei nr. 129 din 10 decembrie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 mai 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1764/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1772/2008. Comercial → |
|---|
