ICCJ. Decizia nr. 1815/2008. Comercial

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 1815/2008

Dosar nr. 4448/2/2007

Şedinţa publică din 27 mai 2008

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României la 24 iulie 2006, cu modificările ulterioare, reclamanta SC C. SA cu sediul în Franţa, cu sediul ales în Bucureşti la Cabinet avocatură L.D. a chemat în judecată pârâta, C.N.A.D.N. din România SA Bucureşti pentru obligarea la plata sumei de 3.910.891,38 lei, reprezentând penalităţi de întârziere în plata preţului lucrărilor executate în termenul contractului nr. 1921 din 24 iulie 2002, calculate până la 7 august 2006, cu cheltuieli de arbitrare aferente.

Prin sentinţa arbitrală nr. 92 din 30 aprilie 2007, Tribunalul arbitral a admis în parte acţiunea în sensul obligării pârâtei la plata sumei de 1.714.624,72 lei, penalităţi de întârziere, cu 37.472,48 lei, cheltuieli de arbitrare.

În pronunţarea acestei hotărâri s-a reţinut că, în temeiul contractului de executare de lucrări nr. 1921 din 4 iulie 2002, şi conform cu actele adiţionale la contract, reclamanta a executat lucrarea „reabilitare primară DN 3 Km 7 + 910 - Km 115 + 400 Bucureşti – Călăraşi".

Recepţia lucrului s-a făcut conform procesului verbal de recepţie nr. 93/621 din 18 ianuarie 2005 şi a procesului verbal de remediere din 30 mai 2005.

În urma acceptării situaţiilor de lucrări de către pârâta beneficiară, reclamanta a facturat lucrările executate, din care s-a acceptat plata parţială, rămânând neachitată suma de 1.359.137,42 lei.

Plata acestei diferenţe fiind achitată cu întârziere, reclamanta a solicitat penalităţile întemeiate pe clauza penală contractuală, penalităţi reţinute ca întemeiate pe perioada neprescrisă şi care însumează 1.714.624,72 lei.

S-a reţinut culpa pârâtei în nerespectarea obligaţiei de plată a preţului lucrărilor executate de reclamantă, fapt ce atrage răspunderea cu plata penalităţilor de întârziere conform clauzei contractuale.

Împotriva sentinţei arbitrale, pârâta a formulat acţiune în anulare care a format obiectul a două dosare pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.

În şedinţa de judecată din 30 octombrie 2007, instanţa a dispus, în temeiul art. 164 C. proc. civ., conexarea dosarului 4649/2/2007 la dosarul 4448/2/2007.

Prin sentinţa comercială nr. 205 din 30 octombrie 2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, a respins, ca neîntemeiată, acţiunea în anulare şi cererea de suspendare a executării sentinţei arbitrale nr. 53/2007.

În pronunţarea acestei sentinţe, instanţa a reţinut că motivele invocate de pârâtă nu se încadrează în prevederile art. 364 C. proc. civ. ci, sunt apărări pe fondul cauzei care au fost analizate de tribunalul arbitral şi care nu mai pot forma obiectul acţiunii în anulare.

Împotriva acestei hotărâri, pârâta a declarat recurs, în temeiul art. 304 pct. 8 şi 9 şi art. 3041 C. proc. civ., formulând următoarele critici.

- acţiunea în anulare s-a întemeiat pe prevederile art. 364 lit. i) şi f) C. proc. civ., or, instanţa nu a luat în considerare voinţa reală, internă a părţilor de a renunţa la penalităţi.

- sentinţa atacată încalcă dreptul la apărare, întrucât nu s-au examinat susţinerile pe fondul cauzei;

- instanţa de recurs nu este legată de motivele de casare prevăzute de art. 304, ci, este abilitată să examineze cauza sub toate aspectele, având în vedere că sentinţa arbitrală nu poate fi atacată cu apel.

Recursul este nefondat.

Potrivit art. 364 C. proc. civ., hotărârea arbitrală poate fi desfiinţată numai prin acţiune în anulare pentru motivele prevăzute la lit. a) – lit. i).

Aceste motive sunt expres şi limitativ stabilite şi privesc încălcarea prevederilor clauzei compromisorii, regulile privind asigurarea principiului contradictorialităţii, legalitatea, iar lit. f) se referă la pronunţarea asupra unor lucruri ce nu s-au cerut sau nepronunţarea asupra unui lucru cerut. Lit. i) al aceluiaşi articol, prevede desfiinţarea hotărârii arbitrale pentru motive ce încalcă ordinea publică, bunele moravuri ori dispoziţiei imperative ale legii.

Nici unul din motivele prevăzute de art. 364 C. proc. civ., nu se referă la desfiinţarea hotărârii arbitrale pentru motive de netemeinicie, or de stabilire şi apreciere greşită a stării de fapt şi de modul de aplicare a dispoziţiilor legale la situaţiile concrete ale cauzei.

Recurenta deşi invocă art. 364 lit. f) şi i) C. proc. civ., nu indică ce dispoziţii legale imperative au fost încălcate şi acordarea unor lucruri ce nu s-au cerut.

Desfiinţarea unei hotărâri arbitrale nu poate fi admisă decât pentru unul din motivele prevăzute de art. 364 C. proc. civ., şi numai în faza următoare, după admiterea acţiunii în anulare se poate judeca cauza în fond.

Curtea de Apel a reţinut întemeiat că motivele acţiunii în anulare nu se încadrează în nici unul din cazurile prevăzute de art. 364 C. proc. civ.

Controlul efectuat în temeiul art. 364 C. proc. civ., este un control al legalităţii, pentru motive strict determinate şi nu un control al temeiniciei hotărârii arbitrale.

Susţinerile recurentei în sensul analizării fondului cauzei, nu pot fi primite, atât timp cât nu este aplicabil art. 366 alin. (1) C. proc. civ., adică nu a fost admisă acţiunea în anulare, pentru ca instanţa să poată analiza fondul cauzei, astfel că, nu pot fi primite criticile privind greşita calificare a raporturilor contractuale a clauzelor şi răspunderii părţilor.

Aşa fiind, hotărârea atacată fiind temeinică şi legală, recursul urmează să fie respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de pârâta C.N.A.D.N. din România SA Bucureşti împotriva sentinţei comerciale nr. 205 din 30 octombrie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 mai 2008.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1815/2008. Comercial