ICCJ. Decizia nr. 1820/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1820/2008
Dosar nr. 1734/1285/2007
Şedinţa publică din 27 mai 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa comercială nr. 3046/2007 din 22 iunie 2007, Tribunalul Comercial Cluj a respins, ca nefondată, acţiunea formulată de către reclamanta SC O.V. SRL Luna de Sus împotriva pârâtului S.G., având ca obiect anularea Contractului de Cesiune şi Actului Adiţional la Contractul şi Statutul SC I. SRL din 30 septembrie 2004.
Instanţa de fond a reţinut, pe baza probelor administrate, următoarea situaţie de fapt:
Reclamanta, în calitate de cesionar, a încheiat cu pârâtul, în calitate de cedent, contractul de cesiune şi actul adiţional la contractul şi statutul SC I. SRL din 30 septembrie 2004, prin care i-au fost cesionate toate părţile sociale deţinute de către cedent în SC I. SRL.
La data încheierii contractului de cesiune, aşa cum rezultă din extrasele O.R.C. Cluj anexate la dosar, G.G. care era asociat şi administrator al SC O.V. SRL alături de S.C., deţinea şi calitatea de administrator al SC A. SA Gherla, precum şi calitatea de administrator şi asociat al SC I. SRL alături de pârât.
Pornind de la această stare de fapt, coroborat cu faptul că atât contractul de cesiune de părţi sociale, cât şi actul adiţional au fost însuşite şi semnate de către reprezentantul reclamantei (G.G.), instanţa de fond a concluzionat că reclamanta putea să aibă cunoştinţă cu privire la situaţia financiar contabilă a SC A. SA Gherla, precum şi cu privire la convenţia încheiată între SC I. SRL şi B.M., reprezentând o promisiune de vânzare – cumpărare a majorităţii activelor SC A. SA Gherla sub condiţia câştigării licitaţiei organizată de A.D.S.
De asemenea, a apreciat instanţa fondului ca fiind fondată apărarea pârâtului în sensul că nu există nici o legătură intrinsecă între părţile sociale ale SC I. SRL şi activele S.A. SA Gherla, astfel că se reţine că în lipsa unei informări exprese din partea reclamantei în sensul că aceste active sunt cauza determinantă la încheierea contractului de cesiune, pârâtul nu putea să cunoască acest aspect. Prezumţia de bună credinţă a pârâtului nu a fost răsturnată, respectiv reclamanta nu a făcut dovada că a adus la cunoştinţa acestuia aspectul esenţial determinant la încheierea contractului şi nici dovada că ar fi solicitat o informare asupra situaţiei financiare a SC A. SA Gherla.
Faţă de acestea, a constatat instanţa de fond că în speţă nu sunt întrunite elementele erorii, viciu de consimţământ şi nici ale dolului sau ale cauzei false, care să poată atrage nulitatea contractului de cesiune.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 266/2007 din 03 decembrie 2007, a admis apelul declarat de reclamanta SC O.V. SRL împotriva sentinţei de fond, pe care a schimbat-o, în sensul că a admis acţiunea reclamantei şi, în consecinţă, a dispus anularea contractului ce concesiune şi actului adiţional la contractul şi statutul SC I. SRL din data de 30 septembrie 2004; a obligat intimatul să plătească apelantei suma de 30,45 RON cheltuieli de judecată.
Prin încheierea civilă din şedinţa camerei de consiliu din 9 ianuarie 2008, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a admis cererea de îndreptare a erorii materiale, formulată de apelanta SC O.V. SRL şi a dispus îndreptarea erorii materiale din dispozitivul deciziei civile nr. 266 din 3 decembrie 2007, pronunţată în dosarul nr. 1.7341.285/2007, în sensul că se va scrie „contractul de cesiune" şi nu „contractul de concesiune", cum din eroare s-a menţionat.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut, în esenţă, că la dosar nu există nici un înscris sau altă probă care să ateste că la momentul la care reclamanta şi-a manifestat voinţa pentru încheierea contractului de cesiune şi a actului adiţional la contractul şi statutul SC I. SRL din 30 septembrie 2004, convenţia încheiată în numele acestei societăţi a fost făcută publică, încheierea acesteia nefiind evidenţiată în vreun document apt să îi asigure o dată certă.
De asemenea, G.G. nu a avut calitatea de reprezentat al reclamantei, ci aceea de reprezentat al SC I. SRL, astfel că nu se poate reţine că aceasta a avut cunoştinţă de situaţia SC A. SA Gherla şi SC I. SRL, pentru că G.G. care reprezenta voinţa şi interesele acestor societăţi era şi asociat în SC O.V. SRL, fără a reprezenta, însă, societatea şi a exprima voinţa acesteia.
În contra deciziei menţionate a declarat recurs pârâtul S.G., pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 şi 7 C. proc. civ., arătând că:
- instanţa de apel a aplicat în mod greşit în speţă regimul juridic al nulităţii relative, în sensul că în mod nejustificat a considerat că sunt îndeplinite condiţiile erorii, ca viciu de consimţământ, iar, pe de altă parte, a răsturnat sarcina probei, încălcând prin aceasta dispoziţiile art. 1169 C. civ.;
- instanţa de apel a făcut din nou o greşită aplicare a legii, în sensul că a limitat aleatoriu sfera de aplicare a dispoziţiilor art. 70 – art. 73 din Legea nr. 31/1990, modificată;
- instanţa de apel a aplicat în mod greşit dispoziţiile legale referitoare la data certă a înscrisurilor sub semnătură privată;
- Decizia recurată se sprijină pe motive contradictorii, lipsite de orice logică juridică; deşi, aparent, instanţa de apel îşi motivează soluţia pe o pagină jumătate, în realitate motivele expuse de instanţa de apel sunt formale şi nesusţinute de probele administrate.
Intimata – reclamantă SC O.V. SRL Luna de Sus nu a depus întâmpinare la dosar.
Recursul este fondat pentru considerentele care urmează:
În mod greşit instanţa de apel a constatat că manifestarea de voinţă a reclamantei la data asumării obligaţiilor contractuale a fost viciată prin eroare care vizează însuşi obiectul convenţiei părţilor.
Potrivit art. 954 alin. (1) C. civ.: „Eroarea nu produce nulitate decât când cade asupra substanţei obiectului convenţiei".
Or, în speţă, nu sunt întrunite elementele erorii, viciu de consimţământ, instanţa de apel reţinând în mod greşit existenţa acesteia constând în omisiunea de a informa cesionara despre obligaţiile asumate de către societate anterior încheierii convenţiei, faţă de faptul că în chiar cuprinsul contractului de cesiune a cărui anulare se solicită se menţionează, la paragraful 3, că „Noua asociată declară că a luat cunoştinţă de situaţia financiară a societăţii şi de clauzele contractului şi statutului de societate, la care aderă cu următoarele modificări", menţiune în raport de care evident nu poate fi reţinută o eroare asupra substanţei obiectului convenţiei.
Potrivit art. 1169 C. civ., „cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească", iar reclamanta nu numai că nu a dovedit, dar nici nu a arătat care au fost manoperele dolosive, menite să ascundă această situaţie financiară a societăţii, în cererea dedusă judecăţii, întemeiată în drept pe prevederile art. 953 C. civ.
Celelalte critici subsumate motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., nu sunt relevante asupra soluţiei pronunţate, examinarea lor nefiind deci necesară;
Motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., nefiind dezvoltat în concret, nu poate fi examinat.
Aşa fiind, Înalta Curte va admite recursul declarat şi, în aplicarea art. 312 alin. (3) C. proc. civ., va modifica Decizia atacată şi va respinge apelul reclamantei SC O.V. SRL Luna de Sus.
În temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. civ., va obliga intimata la 400 lei cheltuieli de judecată către recurent.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul S.G. împotriva deciziei civile nr. 266/2007 din 03 decembrie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică Decizia atacată.
Respinge apelul reclamantei SC O.V. SRL Luna de Sus.
Obligă intimata la 400 lei cheltuieli de judecată către recurent.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 mai 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1819/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1826/2008. Comercial → |
|---|
