ICCJ. Decizia nr. 195/2008. Comercial

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 195/2008

Dosar nr. 500/46/2007

Şedinţa publică din 25 ianuarie 2008

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 22 mai 2007, SC A.C. SA Piteşti a solicitat ca în contradictoriu cu SC E.O. SA Piteşti să se dispună revizuirea deciziei nr. 46/ A-C din 18 aprilie 2007 a Curţii de Apel Piteşti şi a invocat ca temei juridic dispoziţiile art. 322 pct. 3 şi 6 C. proc. civ.

Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 78/ A-C din 29 iunie 2007, a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de SC A.C. SA Piteşti.

S-a reţinut în considerentele deciziei că nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 322 pct. 3 C. proc. civ., deoarece revizuienta a fost obligată la plata unei sume de bani şi deci nu se poate vorbi de dispariţia obiectului aşa cum prevăd aceste dispoziţii.

Cu privire la incidenţa prevederilor art. 322 pct. 6 C. proc. civ., s-a stabilit că acestea pot fi invocate numai de persoanele calificate de text, iar pe de altă parte revizuienta nu poate invoca propria culpă constând în lipsa nejustificată şi neîndeplinirea obligaţiei legale privind achitarea taxei de timbru.

Împotriva acestei decizii revizuienta SC A.C. SA Piteşti a declarat recurs în temeiul dispoziţiilor art. 304 pct. 9 şi 7 C. proc. civ. şi a susţinut că a fost pronunţată cu aplicarea greşită a legii.

A susţinut recurenta în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., că hotărârea instanţei a fost pronunţată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii atunci când a reţinut că în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 322 pct. 3 C. proc. civ., deoarece a dovedit cu hotărâri judecătoreşti irevocabile că obiectul pricinii nu mai era în fiinţă, întrucât pretenţiile intimatei-reclamante erau prescrise anterior pronunţării sentinţei instanţei de fond.

S-a invocat că instanţa a aplicat greşit legea şi a reţinut prevederile art. 723 C. proc. civ., fără să aibe în vedere că este o persoană juridică de utilitate publică şi are ca obiect de activitate în exclusivitate serviciile de alimentare cu apă şi canalizare, deci se încadrează în dispoziţiile art. 322 pct. 6 C. proc. civ.

Instanţa a reţinut în mod eronat incidenţa abuzului de drept şi dimpotrivă prin admiterea excepţiei de netimbrare a nesocotit dispoziţiile art. 129 alin. (5) C. proc. civ.

Recurenta a arătat că hotărârea cuprinde motive contradictorii ceea ce atrage incidenţa art. 304 pct. 7 C. proc. civ., aşa cum rezultă din alin. (4), (9) şi (12) din pag. 2 şi 3 a deciziei recurate.

Recursul nu este fondat.

Prima critică a recurentei întemeiată pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se referă la faptul că instanţa a reţinut în mod greşit că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 322 pct. 3 şi 6 C. proc. civ.

Prin Decizia nr. 46/ A-C din 18 aprilie 2007 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal, a cărei revizuire s-a solicitat, s-a anulat ca netimbrat apelul declarat de revizuientă împotriva sentinţei nr. 172/ C din 12 februarie 2007 a Tribunalui Comercial Argeş, hotărâre prin care a fost obligată către intimată la plata sumei de 5.304.055.930 lei majorări de tarif, 357.001.363 lei penalităţi de întârziere şi 99.321.000 lei cheltuieli de judecată.

Potrivit dispoziţiilor art. 322 pct. 3 C. proc. civ., hotărârea rămasă definitivă la instanţa de apel poate fi revizuită dacă obiectul pricinii nu se află în fiinţă.

În speţă, nu sunt incidente aceste prevederi legale, care se referă la situaţia în care debitorul a fost obligat să predea un lucru cert şi determinat care a pierit, întrucât revizuienta a fost obligată la plata unei sume de bani, conform hotărârii judecătoreşti pronunţate de instanţa de fond.

Susţinerea recurentei că a dovedit contrar celor reţinute de instanţă că se încadrează în prevederile art. 322 pct. 6 C. proc. civ., întrucât este persoană juridică de utilitate publică şi a fost lipsită de apărare, nu are suport probator.

Astfel, din cuprinsul hotărârii supusă revizuirii şi prin care i s-a anulat ca netimbrat apelul recurentei, nu rezultă că aceasta ar fi solicitat instanţei în temeiul dispoziţiilor art. 156 alin. (1) C. proc. civ., acordarea unui termen pentru lipsă de apărare sau pentru că ar fi fost în imposibilitate dovedită cu înscrisuri să achite taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar.

Aşa fiind, nu se poate imputa instanţei că nu a avut rol activ şi a încălcat dispoziţiile art. 129 alin. (5) C. proc. civ.

În mod corect analizând această critică în cererea de revizuire instanţa a făcut aplicarea prevederilor art. 723 C. proc. civ., privind exercitarea cu bună credinţă a drepturilor procesuale.

Al doilea motiv de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., nu poate fi analizat deoarece recurenta a menţionat numai că alin. (4), (9) şi (12) din cuprinsul deciziei sunt contradictorii, fără însă să arate în ce constă aceasta, iar din considerentele deciziei nu rezultă că acestea ar fi contradictorii.

Pentru considerentele reţinute, urmează ca potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ., să se respingă, ca nefondat, recursul declarat de revizuientă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuienta SC A.C. SA PITEŞTI împotriva deciziei nr. 78/ A-C din 29 iunie 2007 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială, contencios administrativ si fiscal.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 ianuarie 2008.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 195/2008. Comercial