ICCJ. Decizia nr. 2147/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2147/2008
Dosar nr. 756/1259/2007
Şedinţa publică din 13 iunie 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 30 octombrie 2006 reclamantul G.N. a chemat în judecată pe pârâta SC A. SA solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate că în baza contractului de cesiune de acţiuni încheiat la data de 15 martie 2000 cu pârâta i-au fost cesionate toate acţiunile pe care pârâta-cedentă le deţinea la SC A.S. SA, cu cesionarea tuturor drepturilor şi obligaţiilor prevăzute de lege.
Prin sentinţa comercială nr. 833/C din 19 decembrie 2006 pronunţată de Tribunalul Comercial în dosarul nr. 1086/1259/2006 s-a admis acţiunea formulată de reclamantul G.N. împotriva pârâtei SC A. S.A. Câmpulung.
S-a constatat că reclamantul are calitatea de acţionar unic al SC A.S. SA, conform contractului de cesiune de acţiuni încheiat la 15 martie 2000 între acesta şi SC A. SA.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta SC A. S.A., societate aflată în procedura insolvenţei reprezentată de SC T.A. SRL, lichidator S.A., iar Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială, prin Decizia nr. 51/A/C din 27 aprilie 2007 a admis apelul, a desfiinţat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare la acelaşi tribunal.
În urma rejudecării, cauza a fost din nou înregistrată pe rolul Tribunalului Comercial Argeş la data de 13 iunie 2007, iar prin sentinţa comercială nr. 1222/C din 19 decembrie 2007, pronunţată în dosarul nr. 756/1259/2007 tribunalul a respins excepţiile lipsei calităţii procesuale active, a lipsei capacităţii de exerciţiu şi a prescripţiei dreptului la acţiune invocate de pârâtă.
A fost respinsă cererea reclamantului G.N. formulată împotriva pârâtei SC A. SA.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul G.N. şi prin Decizia nr. 24/A/C din 20 februarie 2008 Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a anulat ca netimbrat apelul.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că reclamantul nu a achitat suma de 5 lei reprezentând taxa judiciară de timbru şi timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, deşi a fost înştiinţat prin citaţie, încât sancţiunea este anularea apelului ca netimbrat, conform art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termenul legal prevăzut de art. 301 C. proc. civ. reclamantul G.N. invocând motivele de recurs întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct. 5 şi 9 C. proc. civ. în temeiul cărora a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
În dezvoltarea în fapt a recursului s-a susţinut în esenţă că instanţa de apel a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., având în vedere că nu a fost legal citat pentru termenul când s-a judecat cauza, situaţie în care neavând cunoştinţă de termenul de judecată fixat nu a putut achita taxa judiciară de timbru, că procedura de citare s-a efectuat prin afişare însă în locaţia din str. A. în timpul zilei existau persoane care puteau primi citaţia, că nu s-au respectat dispoziţiile art. 88 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.
Recursul nu este fondat.
Din examinarea actelor de la dosar prin prisma motivelor de recurs şi a dispoziţiilor legale incidente cauzei se apreciază că instanţa de apel a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică care nu poate fi reformată prin recursul declarat de reclamant.
Motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ. nu poate fi primit.
În cauză apelantul a fost citat legal pentru termenul din 20 februarie 2008, când pricina a fost soluţionată, la domiciliul indicat prin cererea de apel.
Potrivit dispoziţiilor art. 92 C. proc. civ. este suficient pentru valabilitatea procedurii ca după ce agentul procedural a constatat lipsa oricărei persoane la domiciliu să afişeze citaţia, aşa încât se apreciază că în speţă citarea s-a făcut procedural prin afişare, fiind respectate dispoziţiile art. 92 C. proc. civ.
Procesul verbal face dovada până la înscrierea în fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a încheiat, conform art. 100 alin. (4) C. proc. civ. şi cum în cauză pârâta nu a înţeles să procedeze la înscrierea în fals se apreciază că sub acest aspect critica invocată nu este întemeiată.
Astfel, în mod legal instanţa de apel a apreciat procedura de citare legal îndeplinită cu reclamantul şi cauza în stare de judecată. De asemenea nu au fost nesocotite nici dispoziţiile art. 88 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., neputându-se verifica dacă s-a aplicat parafa şefului instanţei şi semnătura grefierului în condiţiile în care reclamantul nu a prezentat citaţia ce i-a fost transmisă de către Curtea de Apel Piteşti pentru termenul din 20 februarie 2008.
Nu este incident nici motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Prevederile Legii nr. 146/1997şi OG nr. 32/1995 aşa cum au fost modificate au fost corect interpretate şi aplicate în cauză.
Cererea de apel nu a fost timbrată, deşi apelantul a fost încunoştiinţat despre taxele datorate, încălcându-se astfel prevederile art. 11 din Legea 146/1997 şi art. 3 din OG nr. 32/1995.
În aceste condiţii în mod legal s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi art. 9 din OG nr. 32/1995 şi s-a anulat apelul ca netimbrat.
Pentru considerentele expuse în temeiul art. 312 C. proc. civ. recursul declarat de reclamant urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul G.N. împotriva deciziei nr. 24/A/C din 20 februarie 2008 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 13 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2144/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2202/2008. Comercial → |
|---|
