ICCJ. Decizia nr. 236/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 236/2008
Dosar nr. 133/39/2007
Şedinţa publică din 30 ianuarie 2008
Deliberând asupra recursului de faţă;
Reclamanta S.L. RĂDĂUŢI a solicitat constatarea nulităţii absolute a Protocolului din 11 decembrie 2000 şi a convenţiei din 28 februarie 2001 cât şi radierea dreptului de proprietate înscris pe numele pârâtei în Cartea Funciară cu privire la parcela virană nr. 5681 şi 5628.
Motivându-şi acţiunea, reclamanta arată că a devenit proprietara suprafeţei de 4142 m2 teren intravilan situat în municipiul Rădăuţi prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2245 din 5 decembrie 1961 iar prin protocolul din 11 decembrie 2000 încheiat cu pârâta, aceasta a preluat Baza sportivă V. Rădăuţi.
Prin convenţia din 28 februarie 2001, încheiată în baza protocolului din 11 decembrie 2000, pârâta a preluat mai multe imobile terenuri şi clădiri printre care şi baza sportivă.
Reclamanta consideră lovite de nulitate absolută ambele înscrisuri susţinând că au fost încălcate prevederile art. 21 din Decretul – Lege nr. 66/1990 modificat prin Legea nr. 1/2005 care stabilesc că orice înstrăinare a bunurilor proprietatea societăţilor cooperatiste se poate realiza numai cu plată cu aprobarea adunării generale.
Se mai arată că înscrisurile au fost semnate sub presiunea pârâtei, ca organism judeţean.
Tribunalul Suceava, prin sentinţa civilă nr. 2513 din 26 septembrie 2006, a respins acţiunea reclamantei, ca nefondată, apreciind ă cele două acte nu se prezintă un transfer al proprietăţii cooperatiste fără plată ci un partaj asupra bunurilor fostei U.J.C.M.
Şi protocolul şi convenţia au fost semnate de reprezentanţii legali existând un consimţământ valabil pentru partaj.
În apelul reclamantei, Curtea de Apel Suceava, prin Decizia nr. 16 din 5 martie 2007, a respins acest apel reţinând că cele două înscrisuri sunt valabile nelipsindu-se nici o condiţie esenţială de validitate conform art. 948 C. civ.
Decizia a fost atacată cu recurs de către reclamantă invocându-se dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.
Se susţine că reprezentantul reclamantei, T.N. a fost forţat să semneze protocolul şi convenţia fără să fie puse în discuţia adunării generale a A.T.C.O.M. Suceava.
Se mai arată că a fost eludată legea prin modul cum fosta A.T.C.O.M. Suceava a înfiinţat succesiv două noi societăţi: A.J.C.M. Suceava şi SC A.T.C.O.M. Suceava pentru a înlesni acumularea mai multor active în mâinile unui grup restrâns de persoane.
Este invocat art. 51 teza ultimă din Decretul nr. 66/1990 declară nulă orice înstrăinare făcută cu încălcarea prevederilor legale.
Recurenta consideră nelegală interpretarea operaţiunilor ce fac obiectul litigiului ca fiind de partaj când, în accepţiunea recurentei, acestea erau de înstrăinare deoarece A.T.C.O.M. era terţ neavând nimic în comun cu averea C.L. Rădăuţi.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
În cauză, nu s-a dovedit nici un viciu de consimţământ cu privire la voinţa de a semna protocolul şi convenţia ce fac obiectul litigiului neputându-se constata nulitatea actelor menţionate astfel încât, sub aspectul nelegalităţii deciziei ca fiind dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 953 – art. 961 C. civ., acest motiv nu se găseşte întemeiat.
Referitor la criticile privind modul de constituire al succesoarelor care îşi dispută patrimoniul, nici acestea nu sunt fondate. Astfel, nu poate face obiectul recursului şi nici nu a făcut obiectul acţiunii legalitatea constituirii succesoarelor A.T.C.O.M. Suceava.
În ce priveşte aplicarea art. 51 teza ultimă din Decretul nr. 66/1990, corect au apreciat instanţele că nu se discută de o înstrăinare făcută cu încălcarea prevederilor legale ci de o împărţire a patrimoniului prin acte a căror nulitate nu s-a demonstrat.
Negăsindu-se întemeiate motivele de recurs, acesta urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta S.L. RĂDĂUŢI împotriva deciziei comerciale nr. 16 din 5 martie 2007 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 ianuarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 232/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 240/2008. Comercial → |
|---|
