ICCJ. Decizia nr. 2432/2008. Comercial

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 2432/2008

Dosar nr. 49208/3/2005

Şedinţa publică din 17 septembrie 2008

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea adresată Tribunalului Bucureşti la data de 29 decembrie 2005, reclamanta A.V.A.S. a chemat în judecată pe pârâta SC I.P. SA solicitând ca aceasta să fie obligată să-i plătească suma de 35.457,54 ron (354.557.400 rol), reprezentând penalităţi calculate conform clauzei nr. 8.13. din contractul de vânzare - cumpărare de acţiuni din 14 decembrie 2001 pentru nerealizarea obligaţiei asumată conform clauzei nr. 8.8.4 din contract; echivalentul în lei la cursul leu/euro valabil în ziua efectuării plăţii a sumei de 115.957,618 euro, reprezentând penalităţi calculate conform clauzei nr. 8.9.3.2 pentru nerealizarea la scadenţă a investiţiilor în sumă de 617.104 euro, obligaţie asumată prin clauza 8.9.1.1. din acelaşi contract de vânzare - cumpărare acţiuni.

La data de 17 martie 2006, la solicitarea instanţei, reclamanta a precizat modul de calcul al penalităţilor, conform înscrisului de la dosarul de fond, depunând şi proiectul planului de reorganizare şi menţinere a activităţii SC S.R. SA Azuga.

Secţia a VI-a comercială a Tribunalului Bucureşti, prin sentinţa comercială nr. 4686, pronunţată la data de 4 aprilie 2007, a respins, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de reclamantă, astfel cum a fost precizată.

Spre a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că societatea pârâtă, în calitate de acţionar majoritar al SC S.R. SA nu a putut lua măsuri în vederea administrării societăţii privatizate în perioada cât aceasta s-a aflat în procedura de reorganizare judiciară fără acordul adunării creditorilor şi al judecătorului sindic, administrarea fiind dusă la îndeplinire de administratorul judiciar, situaţie în care nu a putut să-şi respecte obligaţiile contractuale stipulate prin art. 8.8.4 şi art. 8.9.1.1. decât în acord cu planul de reorganizare, deci nu se poate reţine neexecutarea culpabilă a acestor obligaţii pentru a putea fi activate clauzele penale.

Apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei Tribunalului a fost respins, ca nefondat, de Secţia a V-a comercială a Curţii de Apel Bucureşti, prin Decizia comercială nr. 552, pronunţată la data de 14 noiembrie 2007.

Pentru a pronunţa această decizie instanţa de apel, analizând sentinţa atacată în raport cu motivele de apel din perspectiva probelor administrate şi dispoziţiilor legale incidente, a considerat că instanţa de fond a reţinut, corect, că aspectele evidenţiate în probaţiune în apărarea pârâtei, inclusiv intrarea societăţii privatizate în procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, care i-a fost notificată reclamantei de către administratorul judiciar, sunt cauze obiective şi străine acesteia ce nu-i sunt imputabile şi pot fi asimilate cazului fortuit sau forţei majore, fiind exoneratoare de răspundere şi că, la rândul său, reclamanta nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale faţă de pârâtă şi nu a depus diligenţele pe care şi le-a asumat pentru a ajuta societatea privatizată să se redreseze şi să obţină profit.

Împotriva menţionatei decizii apelanta - reclamantă a formulat recurs invocând în drept dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În motivarea recursului s-a arătat, în esenţă, că, prin Decizia pronunţată, instanţa de apel a încălcat dispoziţiile art. 26 alin. (2) şi cele ale art. 16 alin. (1) din OG nr. 25/2002, considerând, eronat, că intrarea societăţii privatizate în faliment este o cauză exoneratoare de răspundere contractuală.

Intimata a solicitat, prin întâmpinare, respingerea recursului.

Recursul este nefondat.

Astfel, prin contractul de vânzare - cumpărare acţiuni din 14 decembrie 2001, încheiat între F.P.S., în calitate de vânzător şi SC I.P. SA, în calitate de cumpărător, s-a convenit vânzarea pachetului de acţiuni reprezentând 69,98 % din capitalul social al SC S.R. SA. Potrivit art. 8.8.4. din menţionatul contract, cumpărătorul se obliga să determine societatea privatizată să plătească vânzătorului dividendele restante şi daunele aferente acestora, în termen de 12 luni de la data transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor, iar, potrivit art. 8.9.1.1. din acelaşi act juridic, cumpărătorul se obliga să efectueze în societatea privatizată, pe o perioadă de 2 ani, începând cu data transferului dreptului de proprietate, investiţii prin aport de capital în numerar şi/sau în natură în valoare totală de 617.104 euro, în conformitate cu anexa la contract - obligaţii a căror neîndeplinire inducea aplicarea clauzelor penale stipulate prin art. 8.13, respectiv art. 8.9.3.2., în baza cărora s-au calculat penalităţile solicitate prin cererea de chemare în judecată, în temeiul art. 969 – art. 970, art. 1066, art. 1069 alin. (2) şi art. 1073 C. civ.

Este de observat că împrejurarea intrării societăţii privatizate SC S.R. SA în procedura prevăzută de Legea nr. 64/1995, la data de 23 ianuarie 2002, deci la numai o lună de la încheierea contractului în litigiu - situaţie de care recurenta vânzătoare a avut cunoştinţă, fiindu-i notificată - se constituie în „cauză străină", în sensul art. 1082 C. civ., exoneratoare de răspundere contractuală pentru executarea cu întârziere a obligaţiilor stabilite prin art. 8.8.4. şi art. 8.9.1.1. din contractul în litigiu, care nu-i poate fi imputabilă intimatei cumpărătoare în lipsa culpei sale pentru aceasta şi înlătură incidenţa evocatelor clauze penalizatoare - cum corect au reţinut instanţele fondului – ca şi a dispoziţiilor art. 26 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) din OG nr. 25/2002, care nu au constituit, nici cauza cererii de chemare în judecată, nici fundamentul juridic al sentinţei Tribunalului, confirmată de instanţa de apel cu respectarea cerinţelor art. 294 alin. (1) C. proc. civ. şi celor ale regulii de drept „tantum devolutum, tantum judicatum", aşa încât motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu-şi găseşte aplicare în speţă.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamanta A.V.A.S. Bucureşti împotriva deciziei comerciale nr. 552 din 14 noiembrie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 septembrie 2008.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2432/2008. Comercial