ICCJ. Decizia nr. 2632/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2632/2008
Dosar nr. 13534/3/2006
Şedinţa publică din 30 septembrie 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
La data de 13 aprilie 2006, reclamanta B.I.L. Cipru a chemat în judecată pe pârâta SC E. SA Bucureşti pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea hotărârilor A.G.A. pârâtei din 3 august 2005 şi 26 aprilie 2005, publicate în M. Of. nr. 1033/30.03.2006, întrucât s-au desfăşurat cu încălcarea dispoziţiilor legale şi ale actului constitutiv.
Prin sentinţa comercială nr. 4346 din 29 martie 2007, Tribunalul Bucureşti a admis acţiunea reclamantei, a anulat hotărârile A.G.A. a SC E. SA din 3 august 2005 şi 26 aprilie 2005, obligând pe pârâtă la plata sumei de 1.009,4 ron cheltuieli de judecată.
Curtea de Apel Bucureşti, a respins apelul declarat de pârâtă, prin Decizia comercială nr. 586 din 26 noiembrie 2007.
Împotriva acestei din urmă hotărâri judecătoreşti, pârâta a declarat recurs, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., a solicitat, în esenţă, respingerea acţiunii reclamantei, întrucât validitatea celor două hotărâri rezultă din încheierile judecătorului delegat, ce nu au fost atacate; nu s-au făcut dovezi privind producerea vreunei vătămări legate de îndeplinirea formalităţilor de convocare şi deci a unui interes.
La data de 3 iunie 2008, pârâta a depus cerere completatoare a recursului, arătând că, fiind incidente dispoziţiile art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 în mod greşit reclamanta a fost repusă în termen, întrucât hotărârile atacate au fost publicate în Monitorul Oficial din 30 august 2005, iar reclamanta nu a putut justifica interesul său, prin republicarea hotărârilor la 30 martie 2006.
Recursul pârâtei este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Din examinarea susţinerilor pe care pârâta recurentă le face prin recursul de faţă, în raport de probatoriile administrate în cauză, se constată că acestea nu pot conduce la modificarea hotărârii atacate, întrucât nu sunt îndeplinite niciuna dintre situaţiile prevăzute în dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., invocate ca temei legal al acestei căi de atac.
În speţă, reclamanta a solicitat, în temeiul art. 117 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările sale ulterioare, anularea hotărârilor din 26 aprilie 2005 şi 3 august 2005 publicate în Monitorul Oficial din 30 martie 2006.
Cum, reclamanta a invocat încălcarea dispoziţiilor imperative ale art. 117 din Legea nr. 31/1990 privind neîndeplinirea formalităţilor de convocare a A.G.A, care constituie un motiv de nulitate absolută, apar nerelevante susţinerile făcute de pârâta - recurentă privind tardivitatea acţiunii reclamantei şi greşita repunere în termen operată de instanţe în raport de publicarea hotărârilor respective în Monitorul Oficial din 30 martie 2006.
Aceasta întrucât, în situaţia în care se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acţiune este imprescriptibil şi cererea poate fi formulată de orice persoană interesată, potrivit art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990.
În ceea ce priveşte susţinerea recurentei privind valabilitatea hotărârilor A.G.A. atacate, în raport de încheierile judecătorului delegat, este de reţinut că, în mod corect instanţele, prin hotărârile pronunţate, le-au înlăturat, întrucât la data când s-a solicitat menţionarea în Registrul Comerţului, acestea nu erau revocate, anulate sau atacate în justiţie, situaţie în care judecătorul delegat era ţinut să verifice numai legalitatea formală a respectivelor înscrisuri supuse înregistrării.
De altfel, şi în ce priveşte prezenţa acţionarilor, se constată că nu s-au făcut dovezi care să ateste susţinerile recurentei - pârâte privind îndeplinirea condiţiilor art. 121 din Legea nr. 31/1990.
În consecinţă, nu pot fi primite nici susţinerile recurentei privind lipsa interesului reclamantei, în raport de conţinutul hotărârilor adoptate şi nici împrejurarea privind producerea unei vătămări prin neîndeplinirea condiţiilor legale de convocate.
În această situaţie, având în vedere că nerspectarea dispoziţiilor imperative ale art. 117 din Legea nr. 31/1990, privind formalităţile de convocare a A.G.A., care nu au putut fi combătute în niciun fel de recurenta - pârâtă atrage nulitatea absolută, se constată că instanţele au făcut o corectă aplicaţiune a prevederilor legii, dispunând anularea lor.
Având în vedere cele de mai sus, recursul pârâtei se priveşte ca nefondat şi va fi respins, ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC E. SA Bucureşti împotriva deciziei nr. 586 din 26 noiembrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 septembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2614/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2636/2008. Comercial → |
|---|
