ICCJ. Decizia nr. 2664/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2664/2008
Dosar nr. 508/43/2007
Şedinţa publică din 1 octombrie 2008
Asupra recursurilor de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Comercial Mureş la data de 18 octombrie 2005, sub nr. 642/2005, reclamantele SC R.P.I. SRL Târgu Mureş şi SC S.P. SRL Târgu Mureş au chemat în judecată pârâtele SC P. SA Târgu Mureş şi SC N.P.C. SRL Târgu Mureş, solicitând instanţei ca prin sentinţa civilă pe care o va pronunţa, pe baza probelor administrate, să dispună:
Obligarea societăţilor pârâte SC P. SA Târgu Mureş şi S SC N.P.C. SRL Târgu Mureş la furnizarea curentului electric obiectivelor economice, proprietatea societăţilor lor, aflate pe platforma industrială situată în Târgu Mureş, în una din următoarele variante:
- în aceleaşi condiţii, cu furnizarea curentului electric, la data dobândirii acestora, în calitate de subconsumatori, cu facturarea consumului la acelaşi tarif practicat de SC E. SA;
- obligarea societăţii pârâte SC N.P.C. SRL Târgu Mureş la cesionarea de curent electric, a unei cote de putere instalată de 250 kw., respectiv de 60 kw. putere absorbită, pentru SC R.P.I. SRL Târgu Mureş, respectiv la cesionarea de curent electric, a unei cote de putere instalată de 100 kw., respectiv de 3 kw. putere absorbită, pentru SC S.P. SRL Târgu Mureş.
În calitate de subconsumator - înscrierea acestei cesiuni ca „sarcină", în foaia de sarcini a imobilului reprezentând Postul T.
În subsidiar, în caz de refuz, obligarea societăţilor pârâte la plata cu titlu de despăgubiri către societăţile reclamante a contravalorii construirii şi punerii în funcţiune a unui nou Post T.
Obligarea societăţilor pârâte la plata cheltuielilor de judecată.
Pârâta SC S.A. SRL a formulat cerere reconvenţională, solicitând obligarea reclamantelor, în calitate de subconsumatori, la încheierea contractului de furnizare a energiei electrice în formă scrisă, iar în cazul în care instanţa constată că există un contract de furnizare neconsemnat în scris, aceasta să dispună rezoluţiunea judiciară a acestora.
Prin sentinţa comercială nr. 3208 din 18 decembrie 2006, Tribunalul Comercial Mureş a respins excepţia inadmisibilităţii cererii reclamantelor, invocată de pârâta SC S.A. SRL.
A admis în parte acţiunea formulată şi precizată de reclamantele SC R.P.I. SRL şi SC S.P. SRL, în contradictoriu cu pârâtele SC L. SRL, fosta SC P. SA, SC N.P.C. SRL şi SC S.A. SRL.
A admis în parte acţiunea reconvenţională formulată de pârâta SC N.P.C. SRL în contradictoriu cu reclamantele SC R.P.I. SRL şi SC S.P. SRL.
A admis în parte acţiunea reconvenţională formulată de pârâta SC S.A. SRL în contradictoriu cu reclamantele SC R.P.I. SRL şi SC S.P. SRL.
A obligat pârâtele la furnizarea de energie electrică către reclamante, obligaţie care va fi stabilită în baza unui contract – cadru de furnizare a energiei electrice la mici/mari consumatori finali industriali şi similari, la tarife reglementate, aprobate de A.N.R.E., pe care părţile îl vor încheia, pârâta SC S.A. SRL, ca şi consumator captiv având calitatea de vânzător, iar reclamantele SC R.P.I. SRL şi SC S.P. SRL, ca şi subconsumatoare, având calitatea de clienţi. Tariful perceput de consumatorul captiv SC S.A. SRL va fi acelaşi, din punct de vedere valoric şi la acelaşi nivel de tensiune cu care aceasta cumpără energia de la furnizor. Pe lângă acest tarif, subconsumatoarele au obligaţia de a plăti consumatorului captiv serviciile de distribuţie la un tarif reglementat, stabilit cu respectarea art. 13 – art. 32 din ordinul A.N.R.E. nr. 16 din 8 aprilie 2005.
A luat act de renunţarea reclamantelor la judecarea petitului privind obligarea societăţilor pârâte la plata cu titlu de despăgubiri a contravalorii construirii şi punerii în funcţiune a unui nou Post T.
A respins în rest cererile părţilor.
A compensat între părţi cheltuielile de judecată.
Împotriva sentinţei comerciale nr. 3208 din 18 decembrie 2006 au declarat apel pârâtele SC N.P.C. SRL Târgu Mureş, SC L. SRL Târgu Mureş şi SC S.A. SRL Târgu Mureş, criticând soluţia instanţei de fond pentru netemeinicie şi nelegalitate.
Prin Decizia nr. 48/A din 29 iunie 2007, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a respins apelurile formulate de pârâtele SC N.P.C. SRL, SC L. SRL şi SC S.A. SRL împotriva sentinţei civile nr. 3208 din 18 decembrie 2006, pronunţată de Tribunalul Comercial Mureş în dosarul nr. 642/2005.
A obligat apelantele, în solidar, să le plătească reclamantelor SC R.P.I. SRL suma totală de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
În motivarea acestei decizii, instanţa de control judiciar a reţinut că susţinerea apelantelor privind nelegalitatea hotărârii date de instanţa de fond, pe motiv că aceasta a avut în vedere un cadru legal ce a fost abrogat, nu poate fi primită în raport cu data pronunţării de către instanţa de fond a hotărârii, adică data de 18 decembrie 2006, pentru simplul motiv că la acea dată erau în vigoare atât ordinul A.N.R.E. nr. 16 din 8 aprilie 2005, cât şi Legea nr. 318/2003 a energiei electrice.
Având în vedere principiul „tempus regit actum", potrivit căruia actele se supun normei în vigoare la data întocmirii lor, instanţa de apel a apreciat că este nefondată şi nelegală solicitarea apelantelor ca această cauză să fie trimisă organului cu competenţa administrativ – jurisdicţională (potrivit art. 49 din Ordinul nr. 3/2007), în ce priveşte neînţelegerile contractuale dintre părţi, obligaţia de a încheia contractul de furnizare fiind pronunţată de instanţă la data la care erau în vigoare Ordinul nr. 16/2005 şi Legea nr. 318/2003.
A mai reţinut instanţa de apel că, în ce priveşte condiţiile contractului – cadru „pentru servicii energetice prestate de consumator subconsumatorului său", astfel cum acestea rezultă din Ordinul nr. 16/2005, aceste condiţii nu sunt respectate de contractul oferit iniţial de SC N.P.C. SRL, astfel că în mod just instanţa de fond, constatând că părţile şi-au exprimat manifestarea de voinţă de a încheia contractul de furnizare a energiei electrice (aspect confirmat şi din simpla lectură a acţiunii introductive de instanţă, cât şi din acţiunile reconvenţionale), a impus ca acest contract să fie încheiat în condiţiile prevăzute de actul normativ în vigoare la data pronunţării hotărârii judecătoreşti.
Referitor la susţinerile apelantelor SC N.P.C. SRL şi SC L. SRL, în sensul că nu ar avea calitate procesuală pasivă, instanţa de apel a constatat că aceste apelante au avut calitatea de proprietar al Postului T. în discuţie, ultimul proprietar schimbându-se pe parcursul derulării primei faze procesuale, astfel că, din acest punct de vedere, hotărârea judecătorească, ca şi actele procedurale şi procesuale efectuate, sunt opozabile şi acestor două apelante.
Împotriva deciziei din apel au declarat recurs, în termen, pârâtele SC L. SRL Târgu Mureş, SC N.P.C. SRL Târgu Mureş şi SC S.A. SRL Târgu Mureş.
În recursul său, pârâta SC L. SRL Târgu Mureş a criticat hotărârea instanţei de apel pentru nelegalitate şi netemeinicie, pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., apreciind hotărârea atacată ca fiind dată cu aplicarea greşită a legii şi a arătat, în esenţă, că instanţa de judecată nu a ţinut cont de realităţile existente, dispunând asupra unor raporturi de furnizare energie electrică, depăşindu-şi atribuţiile care îi revin, sau nesocotind că pentru soluţionarea neînţelegerilor precontractuale autoritatea abilitată de lege a dispune este doar A.N.R.E.
Neînţelegerile precontractuale legate de încheierea contractelor de furnizare, de distribuţie, şi pentru servicii energetice între consumator şi subconsumatorul său se soluţionează conform procedurii specifice de către autoritatea competentă - A.N.R.E., deoarece A.N.R.E. este singura autoritate abilitată să soluţioneze neînţelegerile legate de încheierea contractelor între agenţii economici din sectorul energiei electrice şi a contractelor de furnizare a energiei electrice.
Faţă de reglementările speciale aplicabile este evident că nu instanţa de judecată este abilitată să soluţioneze neînţelegeri precontractuale legate de încheierea contractelor de furnizare şi de distribuţie energie electrică, ci organul jurisdicţional competent în această materie, respectiv - A.N.R.E., singura abilitată de legiuitor să opereze pe acest segment de activitate.
Pârâta SC N.P.C. SRL Târgu Mureş a invocat, în recursul său, motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., apreciind hotărârea atacată ca fiind dată cu aplicarea greşită a legii şi a arătat că prima instanţă nu a ţinut cont de realităţi, dispunând obligarea celor trei pârâte la furnizarea de energie electrică către reclamante, depăşindu-şi atribuţiile care îi revin, nesocotind că pentru soluţionarea neînţelegerilor precontractuale aplicabile autoritatea abilitată de lege a dispune este doar A.N.R.E, în condiţiile în care în domeniul furnizării energiei electrice sunt aplicabile dispoziţiile obligatorii cuprinse în legea energiei electrice şi în reglementările A.N.R.E., care, deşi au fost modificate de-a lungul timpului, au păstrat recunoaşterea atribuţiilor A.N.R.E. ca autoritate de decizie în domeniul distribuţiei şi furnizării de energie electrică, şi cea care soluţionează neînţelegerile precontractuale.
Faţă de reglementările speciale aplicabile, apreciază recurenta că nu instanţa de judecată este abilitată să soluţioneze neînţelegeri precontractuale legate de încheierea contractelor de furnizare şi de distribuţie energie electrică, ci organul jurisdicţional competent în această materie, respectiv – A.N.R.E., singura abilitată.
Firma sa nu a avut la data pronunţării hotărârii în primă instanţă, şi nici la data pronunţării în apel, calitatea de proprietar al transformatorului – Post T. şi nici calitatea de firmă autorizată de A.N.R.E. a livra curent electric, fiind în postura de a nu putea fi obligaţi a livra curent electric decât cu nerespectarea ori aplicarea greşită a reglementărilor în vigoare.
În ce priveşte recursul declarat, pârâta SC S.A. SRL Târgu Mureş a considerat că hotărârea instanţei de apel este nelegală şi netemeinică din perspectiva motivelor prevăzute la pct. 4, 7 şi 9 ale art. 304 C. proc. civ., respectiv hotărârea a fost dată de către instanţă cu depăşirea atribuţiilor puterii judecătoreşti, motivele pe care se sprijină hotărârea sunt contradictorii, hotărârea pronunţată fiind lipsită de temei legal, dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii.
În susţinerea recursului său, pârâta SC S.A. SRL Târgu Mureş a arătat că părţile au solicitat instanţei pronunţarea unei hotărâri asupra neînţelegerilor precontractuale legate de încheierea contractelor de furnizare, de distribuţie şi pentru servicii energetice între consumator şi subconsumatorul său, competenţă de soluţionare atribuită exclusiv A.N.R.E., autoritate competentă potrivit Legii energiei nr. 318/2003.
În atare situaţie, hotărârea instanţei de apel, prin care a fost confirmată soluţia instanţei de fond, care a respins în mod cu totul neîntemeiat excepţia inadmisibilităţii acţiunilor cu care a fost învestită pe cale principală şi incidentală, procedând la judecarea în fond a pricinii, este nelegală, ca de altfel şi hotărârea primei instanţe, dată cu încălcarea normelor privitoare la competenţa generală a instanţei de judecată în vigoare la data pronunţării hotărârii instanţei de fond.
Trimiterea la dispoziţiile unui act normativ abrogat, cuprinsă în dispozitivul hotărârii instanţei de fond, face ca aceasta să nu poată fi pusă în executare, ceea ce imprimă hotărârii cu caracter nelegal.
Un alt motiv de nelegalitate a hotărârii instanţei de fond, pe care l-a ridicat în faţa instanţei de apel, l-a constituit nejudecarea în fond a cererilor accesorii şi a cererilor subsidiare formulate de părţi pe cale principală şi incidentală, singurele de altfel care cădeau în competenţa instanţei de judecată. Aceste cereri au fost respinse de către instanţă fără a fi judecate în fond, ceea ce constituia motiv de casare cu trimitere spre rejudecare primei instanţe în măsura în care soluţionarea cererilor principale, prin respingerea lor ca inadmisibile, ca urmare a necompetenţei generale a instanţei de judecată, nu ar fi făcut de prisos cercetarea în fond a acestora.
Instanţa de apel a omis să se pronunţe sub acest aspect asupra criticilor formulate pe calea apelului, pronunţând astfel o hotărâre nelegală.
Decizia recurată este insuficient motivată în fapt şi în drept cu privire la fondul litigiului, ceea ce echivalează cu nemotivarea hotărârii pe care se sprijină Decizia instanţei de apel, ceea ce constituie motiv de modificare a hotărârii, conform pct. 7 al art. 304 C. proc. civ.
Din considerentele hotărârii recurate, se reţine faptul că, în contractul de furnizare de energie oferit iniţial de SC N.P.C. SRL Târgu Mureş, nu sunt respectate condiţiile din contractul - cadru prevăzut de Ordinul nr. 16/2005, fără a se stabili în concret care sunt clauzele cuprinse în contractul de furnizare de energie propus de aceasta, prin care se încalcă reglementările legii speciale şi ale ordinului mai sus invocat.
Hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii (art. 304 pct. 9 C. proc. civ.).
Instanţa de judecată nu deţine prerogativa legală de a se substitui voinţei vreunei părţi litigante, motiv pentru care, în cazul refuzului din partea pârâtelor reconvenţionale de a încheia în scris contractul de furnizare de energie electrică cu reclamanta, se vede obligată la sistarea furnizării energiei electrice.
Având în vedere că izvorul juridic al obligaţiei de furnizare a energiei electrice îl constituie tocmai contractul de furnizare pe care pârâţii, în calitate de subconsumatori, refuză să îl încheie, consideră că această obligaţie nu subzistă, aşa încât sistarea furnizării energiei electrice este întemeiată.
În situaţia în care instanţa constatând, pe baza probelor administrate în cauză, existenţa unui raport juridic obligaţional rezultat din convenţia de furnizare neconsemnată în scris între părţi, în baza căreia îi revine obligaţia de a furniza energie electrică şi dreptul corelativ de a pretinde plata preţului energiei electrice furnizate, iar pârâtelor reconvenţionale dreptul de a beneficia de energia electrică furnizată, dar şi obligaţia corelativă de a achita preţul energiei electrice de care a beneficiat, ne aflăm în faţa unei convenţii sinalagmatice. Urmarea refuzului pârâtelor reconvenţionale de a-şi îndeplini obligaţia de încheiere a contractului de furnizare în formă scrisă, şi în situaţia subsidiară enunţată, se impunea rezoluţiunea judiciară a convenţiei neconsemnate în scris, potrivit art. 1020, art. 1021 C. civ.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 27 mai 2008, intimatele - reclamante SC R.P.I. SRL Târgu Mureş şi SC S.P. SRL Târgu Mureş au solicitat respingerea recursurilor, ca nefondate şi obligarea recurentelor la plata cheltuielilor de judecată.
Examinând recursurile formulate, prin prisma motivelor invocate şi a temeiului de drept indicat, Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
În ce priveşte recursurile formulate de pârâtele SC L. SRL Târgu Mureş şi SC N.P.C. SRL Târgu Mureş, instanţa de recurs urmează a le analiza laolaltă, motivele dezvoltate în susţinere vizând aceleaşi aspecte.
Criticile formulate de recurentele - pârâte SC L. SRL Târgu Mureş şi SC N.P.C. SRL Târgu Mureş, în sensul că hotărârea atacată a fost dată cu aplicarea greşită a legii, sunt neîntemeiate, deoarece instanţa de apel în mod judicios a constatat şi şi-a motivat soluţia adoptată, apreciind că instanţa judecătorească este cea competentă în a soluţiona neînţelegerile contractuale dintre părţi, iar nu organul cu competenţa administrativ – jurisdicţională – A.N.R.E.
Astfel, aşa cum corect a reţinut şi instanţa de apel, hotărârea prin care pârâtele au fost obligate la furnizarea de energie electrică către reclamante – „obligaţie care va fi stabilită în baza unui contract – cadru de furnizare a energiei electrice pe care părţile îl vor încheia"-, a fost pronunţată de către instanţa de fond la data de 18 decembrie 2006, dată la care se aflau în vigoare Legea nr. 318/2003 şi Ordinul nr. 16/2005.
Or, în raport de conţinutul acestor acte normative în vigoare la acea dată, şi în respectarea principiului de drept „tempus regit actum", singura autoritate competentă privind neînţelegerile precontractuale dintre părţi este instanţa de judecată, iar nu organul cu competenţă administrativ - jurisdicţională – A.N.R.E.
Aşadar, în mod greşit susţin recurentele - pârâte că nu instanţa de judecată este cea abilitată să soluţioneze neînţelegerile precontractuale legate de încheierea contractelor de furnizare de energie electrică, căci pentru A.N.R.E. – organ jurisdicţional competent, în opinia acestora – legea a prevăzut atribuţii minore, strict tehnice, iar nu atribuţii jurisdicţionale, de reglementare a diferendelor dintre părţi, care să conducă la stabilirea şi menţinerea unui echilibru pe piaţa energiei electrice.
Pentru cele ce preced, instanţa de recurs va înlătura criticile formulate de reclamantele - pârâte SC L. SRL Târgu Mureş şi SC N.P.C. SRL Târgu Mureş, apreciindu-le neîntemeiate.
Referitor la recursul formulat de pârâta SC S.A. SRL Târgu Mureş, Înalta Curte constată că şi acesta este nefondat.
Înalta Curte urmează a respinge primul motiv de recurs invocat, întemeiat în drept pe pct. 4 al art. 304 C. proc. civ., motiv invocat, de altfel, şi de către recurentele - pârâte SC L. SRL Târgu Mureş şi SC N.P.C. SRL Târgu Mureş, pentru argumentele deja dezvoltate mai sus.
De asemenea, va fi înlăturat şi motivul de recurs formulat oral la termenul de astăzi, respectiv acela că obiectul cererilor deduse judecăţii este unul evaluabil în bani, astfel încât competenţa în primă instanţă ar reveni judecătoriei, deoarece obiectul dedus judecăţii îl reprezintă o obligaţie de a face, neevaluabilă în bani.
Cel de-al doilea motiv de recurs invocat este, de asemenea, nefondat, recurenta - pârâtă criticând, în mod neîntemeiat, hotărârea instanţei de apel pentru motivul prevăzut de pct. 7 al art. 304 C. proc. civ.
Astfel, deşi recurenta susţine că Decizia recurată este insuficient motivată în fapt şi în drept cu privire la fondul litigiului, ceea ce echivalează cu nemotivarea hotărârii, este de observat, din cuprinsul deciziei, că aceasta cuprinde motivele pe care se sprijină, instanţa de apel indicând considerentele de fapt şi de drept în temeiul cărora şi-a format convingerea şi care au dus la soluţia pronunţată, răspunzând, detaliat, fiecăreia dintre susţinerile părţilor.
Va fi înlăturată şi cealaltă critică formulată de recurenta - pârâtă în susţinerea acestui motiv de recurs, instanţa de apel arătând, în mod judicios şi punctual, motivele pentru care a apreciat că în contractul oferit iniţial de SC N.P.C. SRL Târgu Mureş nu sunt respectate condiţiile din contractul– cadru prevăzut de Ordinul nr. 16/2005.
Nu poate fi primit nici ultimul motiv de recurs invocat de recurenta - pârâtă SC S.A. SRL Târgu Mureş, prevăzut de pct. 9 al art. 304 C. proc. civ., Înalta Curte constatând că instanţa de control judiciar nu a nesocotit dispoziţiile legale în materia specială a furnizării de energie electrică, iar hotărârea pronunţată de aceasta nu este lipsită de temei legal şi nici nu a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii.
În motivarea hotărârii pronunţate, instanţa de apel însăşi face o largă dezvoltare a libertăţii contractuale şi a eficienţei în speţă a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordinul A.N.R.E. nr. 16/2005, astfel încât apar drept nefondate toate criticile formulate de recurentă în susţinerea netemeiniciei hotărârii şi încălcării legii de către aceasta în acest sens.
Astfel, instanţa a stabilit obligaţia încheierii contractului cu un preţ în limitele prevăzute de lege şi în condiţiile prevăzute de Ordinul A.N.R.E. nr. 16/2005, actul normativ în vigoare la data pronunţării hotărârii judecătoreşti, stabilind că „subconsumatorul racordat la instalaţiile unui consumator plăteşte acestuia serviciul de distribuţie la un tarif reglementat de A.N.R.E., urmând ca tariful perceput să fie acelaşi din punct de vedere valoric şi la acelaşi nivel de tensiune cu care consumatorul cumpără energia de la furnizor".
Pentru cele ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursurile declarate de pârâtele SC L. SRL Târgu Mureş, SC N.P.C. SRL Târgu Mureş şi SC S.A. SRL Târgu Mureş, ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de pârâtele SC L. SRL Târgu Mureş, SC N.P.C. SRL Târgu Mureş şi SC S.A. SRL Târgu Mureş împotriva deciziei nr. 48/A din 29 iunie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 octombrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2663/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2667/2008. Comercial → |
|---|
