ICCJ. Decizia nr. 2894/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2894/2008
Dosar nr. 10319/1/2007
Şedinţa publică din 15 octombrie 2008
Asupra contestaţiei în anulare de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea adresată acestei instanţe, la data de 20 noiembrie 2007, contestatoarea SC P. SRL Măcin, judeţul Tulcea, a solicitat, în contradictoriu cu intimata CN A.F.P. Bucureşti, anularea deciziei nr. 3323, pronunţată de Secţia comercială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 20720/3/2005, invocând în drept dispoziţiile art. 317 alin. (1) pct. 2.
În motivarea acestei cereri s-a arătat, în esenţă, că prin Decizia contestată au fost încălcate dispoziţii procedurale de ordine publică referitoare la competenţă, întrucât în cauza dedusă judecăţii competenţa de soluţionare aparţine instanţelor comerciale.
În vederea soluţionării contestaţiei în anulare s-a ataşat dosarul Secţiei comerciale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20720/3/2005, în care, la data de 25 octombrie 2007, s-a pronunţat Decizia nr. 3323, prin care s-a admis excepţia de necompetenţă materială a instanţelor comerciale în soluţionarea litigiului, invocată, din oficiu; s-a casat Decizia nr. 666 din 13 decembrie 2006, pronunţată de Secţia a VI-a comercială a Curţii de Apel Bucureşti şi sentinţa civilă nr. 5371 din 20 iunie 2006, pronunţată de Secţia comercială a Tribunalului Bucureşti şi s-a trimis cauza spre rejudecare, în primă instanţă, Secţiei de contencios administrativ a Tribunalului Bucureşti.
Este de observat că, deşi contestaţia în anulare este întemeiată pe prevederile art. 317 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., din motivarea acestei cereri nu rezultă în ce constă încălcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la competenţă, că acest motiv nu a fost invocat în faţa instanţei de recurs, iar criticile vizează, exclusiv, aspecte privind judecata recursului pe baza motivului de ordine publică referitor la necompetenţa materială a instanţelor comerciale în speţă şi soluţia pronunţată în recurs în considerarea acestui motiv.
Aşa fiind, constatând caracterul limitativ şi de strictă interpretare al art. 317 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., în conformitate cu care contestaţia în anulare este admisibilă numai pentru motivul expres prevăzut de acesta, respectiv „când hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la competenţă" – care nu-şi găseşte incidenţa în speţă, întrucât Secţia comercială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie era competentă, potrivit art. 4 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., să soluţioneze recursul declarat împotriva deciziei comerciale nr. 666 din 13 decembrie 2006, pronunţată de Secţia a VI-a comercială a Curţii de Apel Bucureşti în soluţionarea apelului declarat împotriva sentinţei comerciale nr. 5371 din 20 iunie 2006, pe care Secţia a VI-a comercială a Tribunalului Bucureşti a pronunţat-o în cauză – nu şi pentru săvârşirea unor greşeli de judecată, oricare ar fi natura lor, cum greşit pretinde contestatoarea, Înalta Curte va respinge contestaţia în anulare îndreptată împotriva deciziei nr. 3323, pronunţată de Secţia comercială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 25 octombrie 2007, în dosarul nr. 20720/3/2005.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anularea deciziei Secţiei comerciale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 3323 din 25 octombrie 2007, formulată de contestatoarea SC P. SRL Măcin.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 octombrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2893/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2896/2008. Comercial → |
|---|
