ICCJ. Decizia nr. 2959/2008. Comercial

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr.2959/2008

Dosar nr. 18660/3/2007

Şedinţa publică din 17 octombrie 2008

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la 30 noiembrie 2006 reclamantul L.M. personal şi în calitate de administrator al SC L.I. SRL a solicitat ca în contradictoriu cu pârâtul Ş.C. să se constate că între părţi a intervenit un contract de asociere particulară în vederea înfiinţării SC L.R. SRL, pârâtul să fie obligat să predea actele de proprietate, încheierea de intabulare şi terenul situat în sector 2 în suprafaţă de 2.679 mp noii societăţi ce se va înfiinţa fără el, acesta urmând să-i achite preţul de 2.200.000 euro, să autorizeze pe reclamanţi ca în numele pârâtului să facă predarea către noua societate a terenului, cu cheltuieli de judecată.

Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin sentinţa nr. 9041 din 6 iulie 2007 a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei SC L.I. SRL şi a respins acţiunea ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă; a admis excepţia inadmisibilităţii cu privire la primul capăt de cerere referitor la constatarea intervenirii contractului de asociere particulară şi a respins ca inadmisibil primul capăt de cerere formulat reclamantul L.M. şi ca neîntemeiate celelalte capete de cerere.

Prin Decizia comercială nr. 508 din 30 octombrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a comercială, s-a anulat ca netimbrat apelul declarat de reclamantul L.M. împotriva sentinţei instanţei de fond şi s-a respins ca nefondat apelul formulat de SC L.I. SRL cu sediul în Bucureşti împotriva aceleiaşi hotărâri.

S-a reţinut în considerentele deciziei că deşi reclamantul a fost legal citat cu menţiunea achitării taxei de timbru şi timbrului judiciar acesta nu a dat curs dispoziţiei legale.

În ceea ce priveşte apelul formulat de reclamanta SC L.I. SRL s-a stabilit că nu poate fi invocată convenţia de cesiune de drepturi contractuale deoarece, nu este efectuată conform prevederilor art. 1 „Definiţii" alin. ultim şi art. 2 pct. 2.2 din Convenţia Memorandum of Understanding şi nu este notificată celorlalţi participanţi, deci nu le este opozabilă.

Mai mult, acest înscris, care nu poartă nicio atestare, nu a fost prezentat instanţei de fond, deşi s-a susţinut că s-a încheiat la un interval de 2 zile de la încheierea convenţiei memorandum.

Împotriva acestei decizii reclamanta SC L.I. SRL cu sediul în Bucureşti a declarat recurs în temeiul dispoziţiilor art. 304 pct. 4, 6, 7, 8 şi 9 C. proc. civ. şi a solicitat admiterea acestuia şi constatând că are calitate procesuală activă, să se caseze hotărârea instanţei de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond pentru soluţionarea acţiunii astfel cum a fost formulată.

A susţinut recurenta că în mod greşit instanţa de apel a apreciat că înscrisul intitulat Convenţia de cesiune drepturi contractuale încheiată la data de 24 mai 2006 nu poartă nicio atestare (înregistrare) deoarece nici actul denumit Memorandum of Understanding nu a fost semnat de părţi sau înregistrat în vreo formă prevăzută de lege.

S-a invocat în temeiul dispoziţiilor art. 304 pct. 6 C. proc. civ. că instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti, deoarece s-a pronunţat asupra autenticităţii şi verităţii celor consemnate în înscrisul sub semnătură privată denumit Convenţia de cesiune drepturi contractuale, deşi acest lucru nu s-a solicitat.

Recurenta a precizat că prin art. 1 (Definiţii) paragraf ultim şi art. 2.2 din Memorandum s-a prevăzut intenţia semnatarilor convenţiei de a introduce în locul persoanelor fizice şi alte persoane juridice, în speţă reclamanta SC L.I. SRL care să se subroge în drepturile şi obligaţiile acestora.

Recursul reclamantei nu este fondat.

Criticile privind fondul cauzei nu pot fi examinate cât timp, litigiul nu s-a soluţionat în fond, întrucât instanţa de apel a menţinut excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei SC L.I. SRL.

Sub acest aspect motivele invocate de recurentă nu sunt întemeiate pentru următoarele considerente:

Calitatea procesuală (legitimatio ad causam) este una din condiţiile ce trebuie să fie îndeplinite pentru ca o persoană să poată fi parte în proces.

Calitatea de reclamant într-un proces poate aparţine numai persoanei care pretinde că i-a fost încălcat un drept al său, deci aceasta presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecăţii.

În speţă, instanţa de apel a făcut o aplicare corectă a dispoziţiilor legale sub acest aspect şi a menţinut soluţia instanţei de fond prin care s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei SC L.I. SRL.

Prin convenţia denumită Memorandum of Understanding încheiată între reclamantul L.M., intimatul Ş.C., C.G.S. şi L.D., atestată de avocat A.M. în 22 mai 2006, părţile s-au înţeles să se asocieze sub forma unei societăţi comerciale cu răspundere limitată, care se va numi SC L.R. SRL, având obiect de activitate în domeniul imobiliar.

De aici rezultă că reclamanta SC L.I. SRL nu este parte a acestei convenţii şi nici nu s-a prevăzut că reclamantul L.M. participă la încheierea actului ca reprezentant al SC L.I. SRL.

La instanţa de apel, pentru a face dovada calităţii procesuale active reclamanta SC L.I. SRL a depus o convenţie de cesiune drepturi contractuale şi a invocat că reclamantul L.M. a cedat către SC L.I. SRL drepturile şi obligaţiile pe care le-a dobândit în urma înţelegerii denumită Memorandum of Understanding.

Această convenţie nu poate fi reţinută ca un înscris care să justifice calitatea procesuală activă a recurentei - reclamante SC L.I. SRL, pentru că nu a fost întocmită în conformitate cu art. 2.2 şi 8.2 din convenţie, Memorandum of Understanding care prevede modificarea acesteia numai prin act adiţional şi nu a fost notificată celorlalţi semnatari ai acestei înţelegeri pentru a le fi opozabilă.

Pe de altă parte, deşi convenţia depusă în apel a fost încheiată la două zile după întocmirea Memorandum-ului, respectiv la 24 mai 2006, nu a fost invocată la instanţa de fond, când se presupune că aceasta exista, acţiunea fiind înregistrată la data de 30 noiembrie 2006.

Pentru considerentele reţinute, ambele instanţe au aplicat în mod corect dispoziţiile legale privind calitatea procesuală activă a recurentei - reclamante prevăzute de art. 41 alin. (1) C. proc. civ. şi admiţând excepţia sub acest aspect, au respins acţiunea.

Aşa fiind, nu se poate reţine critica recurentei întemeiată pe dispoziţiile art. 304 pct. 6 C. proc. civ., în sensul că instanţa şi-a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti atunci când s-a pronunţat asupra autenticităţii şi verităţii înscrisului, intitulat Convenţia de cesiune drepturi contractuale, întrucât aceasta se impunea tocmai pentru a clarifica aspecte legate de calitatea procesuală a reclamantei în promovarea acţiunii.

Trebuie precizat că recurenta a invocat numai dispoziţiile art. 304 pct. 4, 6 7, 8 şi 9 C. proc. civ., fără însă a arăta în concret, în ce anume constă încălcarea acestor dispoziţii legale de către instanţa de apel.

Faţă de cele reţinute urmează ca potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ. să se respingă ca nefondat recursul declarat de reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC L.I. SRL Bucureşti împotriva deciziei nr. 508 din 30 octombrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 octombrie 2008.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2959/2008. Comercial