ICCJ. Decizia nr. 3225/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3225/2008
Dosar nr. 4476/95/2006
Şedinţa publică din 4 noiembrie 2008
Deliberând asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 12 din 2 martie 2007, Tribunalul Dolj, secţia comercială şi contencios administrativ, a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta SC N.G. SRL Târgu-Jiu în contradictoriu cu pârâta SC D.S. SA Bucureşti, sucursala Târgu-Jiu, pe care, în consecinţă a obligat-o să livreze eşalonat pentru consum 293,22 mc gaz natural achitat în plus de reclamantă.
Prima instanţă a apreciat că acţiunea reclamantei având ca obiect obligarea pârâtei la livrarea în mod eşalonat, pentru consum, a cantităţii de 406.000 mc de gaz achitată în plus este întemeiată în parte pentru cantitatea de 293.222 mc gaz, în raport de probele administrate, respectiv expertizele tehnice de specialitate şi de dispoziţiile art. 1073 C. civ., reţinând că între concluziile expertului P.D. şi concluziile expertului I.M. nu există contradicţii.
În contra sentinţei menţionate a declarat apel pârâta SC D.S. SA Bucureşti, criticile acesteia având ca obiect expertiza efectuată de experţii I.M. şi P.D. ale căror rapoarte sunt în contradicţie, prin răspunsurile date la aceeaşi obiective, fiind încălcat şi art. 200 şi urm. C. proc. civ. de către expertul P.D., prin neconvocarea sa la expertiză.
Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, prin Decizia nr. 178 din 4 septembrie 2007 a admis apelul declarat de către pârâtă, a schimbat sentinţa apelată şi a respins acţiunea promovată de reclamantă.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a luat în considerare concluziile raportului de expertiză întocmit de expert B.C., probă administrată în faza apelului, precum şi înscrisurile depuse de părţi la dosar.
Instanţa de apel a reţinut că în cuprinsul procesului verbal de montare semnat şi de delegatul reclamantei nu se fac menţiuni cu privire la corectitudinea montării dar se precizează că demontarea a fost necesară în vederea verificării metrologice periodice, consemnându-se şi indexurile contorului şi cele ale corectorului de volum, necontestate de reclamantă prin reprezentant.
A mai reţinut că la montarea corectorului de volum s-a avut în vedere contractul de furnizare din 1997 în care se precizează că volumul de gaze furnizat va fi stabilit prin condiţiile de referinţă conform contractului cadru şi Regulamentului de măsurare a concentraţiilor de gaze naturale tranzacţionate de consumatorii captivi, reglementări care impuneau corectarea volumului de gaze.
Buletinele de verificări metrologice atestă îndeplinirea condiţiilor sub acest aspect de către contor şi convertor iar măsurarea şi facturarea cantităţilor de gaze în perioada 12 noiembrie 1999 – 5 iulie 2005 nu a fost contestată de reclamantă.
Înlocuirea noului sistem de măsură montat la 5 iulie 2005 format din contor volumetric de gaze cu pistoane rotative şi convertorul (corectorul) de volum de gaze, ambele cu certificate aprobare model şi buletine de verificare metrologică eliberate de unităţi autorizate, nu este posibilă în raport de prevederile contractului şi ale pct. 6.12 din Regulamentul de măsurare a gazelor aprobat prin Decizia nr. 665 din august 2005 a A.M.R.S. şi nici din punct de vedere tehnic.
În contra deciziei menţionate a declarat recurs reclamanta SC N.G. SRL Târgu-Jiu solicitând, în principal modificarea deciziei şi menţinerea sentinţei iar în subsidiar, casarea deciziei şi trimiterea cauzei pentru rejudecare.
În drept, recursul este întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 5, 7, 8 şi 9 C. proc. civ. iar dezvoltarea în fapt relevă criticile care urmează;
1. Soluţionarea cauzei fără ca recurenta să ia cunoştinţă de conţinutul raportului de expertiză şi să poată formula obiecţiuni întrucât a ajuns la instanţă după strigarea cauzei iar aceasta a refuzat strigarea din nou a cauzei, chiar dacă raportul de expertiză a fost depus cu 5 zile înainte de termenul de judecată:
2. Eronat instanţa de apel apreciază ca fiind greşită sentinţa întrucât aceasta şi-a întemeiat soluţia pe probele administrate;
3. Chiar dacă nu a formulat obiecţiuni la perioada 1999 – 2005, acest fapt nu trebuia să conducă la respingerea acţiunii întrucât a formulat obiecţiuni la montarea celui de-al doilea contor, când a luat cunoştinţă că un astfel de contor înregistrează în plus.
4. Susţinerea instanţei de apel că nu se poate stabili dacă montarea primului contor a fost corectă este eronată întrucât verificarea contorului se putea face de către expert pe tipul respectiv de contor prin comparaţie cu cel cu index mecanic.
5. Susţinerile din raportul de expertiză de la pct. 2.2, 2.9 şi 2 - 5 sunt incorecte prin concluziile lor;
Intimata SC D.S. SA a depus întâmpinare la dosar prin care a solicitat respingerea recursului, arătând că prevederile art. 209 şi art. 212 C. proc. civ. au fost respectate de către expert şi de către instanţă.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 304 C. proc. civ., partea introductivă modificarea sau casarea unui hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate, pentru motivele limitativ enumerate de acest text de lege.
Prin urmare controlul instanţei de recurs este limitat în modificarea hotărârii atacate la motivele de nelegalitate, netemeinicia acesteia excedând acestui control.
Din examinarea motivelor de recurs, mai sus expuse, rezultă că deşi recurentul le încadrează în prevederile art. 304 pct. 5, 7, 8 şi 9 din dezvoltarea lor se reţine ca având suport faptic numai motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 prin raportare la aplicarea art. 209 C. proc. civ. (pct. 1).
Celelalte critici (pct. 2 - 5) vizează numai temeinicia hotărârii atacate, ele având ca obiect probele administrate şi aprecierea lor, în speţă expertiza administrată, aşa încât în raport de prevederile art. 304 C. proc. civ. nu pot fi analizate.
Cu privire la motivul de nelegalitate întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. prin raportare la prevederile art. 209 C. proc. civ. care dispun că: „Expertul este dator să-şi depună lucrarea cu cel puţin 5 zile înainte de termenul fixat pentru judecată" trebuie observat că recurentul nu contestă respectarea termenului de 5 zile de către expert dar arată că instanţa trebuia să dispună citarea cu copie de pe lucrare.
Or, se constată că recurenta a avut termen în cunoştinţă, fiind prezentă la termenele anterioare prin consilier juridic, iar potrivit art. 209 C. proc. civ. expertul are numai obligaţia de a depune lucrarea anterior termenului de judecată, iar nu şi copii pentru comunicare, tocmai în scopul de a da părţilor posibilitatea de a lua cunoştinţă de conţinutul ei, pentru a nu se provoca o amânare a cauzei, acesta fiind şi motivul pentru care cererea părţii adverse în acest sens a fost respinsă de instanţa de apel.
Cum, pe de altă parte, părţile au şi îndatorirea ca, în condiţiile legii, să urmărească desfăşurarea şi finalizarea procesului în raport de prevederile art. 129 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constatând netemeinicia criticii formulate în baza art. 304 pct. 9 C. proc. civ., va respinge recursul declarat de reclamantă ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC N.G. SRL Târgu-Jiu împotriva deciziei nr. 178 din 4 septembrie 2007 a Curţii de Apel Craiova, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 noiembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3219/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3226/2008. Comercial → |
|---|
