ICCJ. Decizia nr. 3284/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3284/2008
Dosar nr. 3118/97/2006
Şedinţa publică din 6 noiembrie 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Hunedoara, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, la data de 31 mai 2006, reclamanta SC G.I. SRL Aninoasa a chemat în judecată pârâtele E.M. Paroşeni şi C.N.H. SA Petroşani, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să oblige debitoarele la plata sumei de 136.902,3 ron cu titlu de sume neachitate faţă de societatea sa.
La data de 4 aprilie 2007, reclamanta SC G.I. SRL Aninoasa a depus la dosar precizare de acţiune, prin care a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să oblige debitoarea la plata către societatea sa a sumei de 67.490,08 ron.
Prin sentinţa nr. 641/CA/2007 din 16 aprilie 2007, Tribunalul Hunedoara, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei C.N.H. SA Petroşani; a admis în parte acţiunea civilă precizată formulată de reclamanta SC G.I. SRL Aninoasa împotriva pârâtei E.M. Paroşeni – Vulcan şi în consecinţă: a obligat pârâta E.M. Paroşeni să plătească reclamantei suma de 67.490,08 ron cu titlu de pretenţii; a obligat pârâta E.M. Paroşeni să plătească reclamantei suma de 3.980 ron cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Privitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâta C.N.H. Petroşani, instanţa a reţinut că prin HG nr. 806/1998 a fost înfiinţată C.N.H. SA Petroşani, stabilindu-se că subunităţile acesteia au statut de sucursală fără personalitate juridică.
Prin acelaşi act normativ legiuitorul a înţeles însă să acorde acestor subunităţi o capacitate juridică restrânsă.
De asemenea, pârâta E.M. Paroşeni are organ propriu de conducere, plan de venituri şi cheltuieli proprii, cont bancar distinct şi îşi conduce singură contabilitatea până la nivelul balanţei de verificare.
Potrivit art. 41 alin. (2) C. proc. civ., societăţile care nu au personalitate juridică pot sta în judecată ca pârâte, dacă au organe proprii de conducere.
Pe fondul cauzei, instanţa a reţinut că pârâta C.N.H. SA Petroşani, în calitate de achizitor, a încheiat la data de 1 august 2002 cu reclamanta SC G.I. SRL Aninoasa, în calitate de prestator, contractul de prestare de servicii.
Pârâta E.M. Paroşeni a achitat doar contravaloarea pentru hrana caldă, refuzând să achite tariful calculat şi pentru hrana rece denumită „supliment", arătând că pentru acestea reclamanta nu ar fi făcut operaţii de genul celor prevăzute în contract, respectiv a devizului de calcul care prevede desprinderea cheltuielilor cu munca vie, regia de secţie, pregătirea mesei calde.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta C.N.H. SA Petroşani – E.M. Paroşeni, la data de 25 iunie 2007, motivele de apel fiind depuse la dosar, în termen, la aceeaşi dată.
Prin Decizia comercială nr. 80/A/2007, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială, a respins apelul formulat de pârâta C.N.H. SA Petroşani – E.M. Paroşeni împotriva sentinţei nr. 641/CA/2007, pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosar.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de control judiciar a reţinut, în esenţă, că în mod temeinic instanţa de fond a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 67.490,08 ron, întrucât, în urma comenzilor transmise de E.M. Paroşeni, reclamanta a livrat porţii de hrană rece „suplimente" semipreparate a căror contravaloare nu a fost achitată de pârâtă.
A mai apreciat instanţa de apel că nu pot fi primite criticile pârâtei privind nedatorarea sumei pretinse de reclamantă pe motivul că aceasta reprezintă refuzul la plată întemeiat pe concluziile procesului-verbal nr. 6/2002 al D.C.F. Hunedoara, în condiţiile în care reclamanta a prestat serviciile de masă în baza unei comenzi ferme a reclamantei, iar faţă de concluziile raportului efectuat de organele financiare de stat are calitatea de terţ şi prin urmare nu îi sunt opozabile.
Împotriva deciziei pronunţate de instanţa de apel a declarat recurs, în termen, pârâta C.N.H. SA Petroşani – E.M. Paroşeni – Vulcan, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., arătând că în mod greşit instanţa de apel, prin Decizia recurată, a reţinut că E.M. Paroşeni datorează intimatei- reclamante suma de 67.490,08 ron, fără a face o evaluare justă a probelor administrate în apărare de unitatea sa.
Recurenta a mai solicitat instanţei de recurs să constate că E.M. Paroşeni nu contestă faptul că nu s-au prestat serviciile de masă-caldă sau rece (supliment), ci a făcut refuzul de plată pentru Regie masă rece, pentru care reclamanta a facturat prestarea serviciilor la acelaşi tarif ca pentru mesele calde, contrar prevederilor din contract, unde s-a convenit asupra tarifului pentru masa caldă de 14.485 rol/porţie, fără TVA, în conformitate cu prevederile HG nr. 51 din 17 ianuarie 2002, şi nu pentru hrana rece – supliment.
Pe de altă parte, atât instanţa de fond, cât şi instanţa de apel, au reţinut, în mod greşit, că semipreparatele necesitau o preparare la cald a acestora (fierbere, prăjire) şi apoi transport şi manipulare, la acelaşi tarif ca şi masa caldă, ceea ce nu corespunde realităţii.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, la data de 9 octombrie 2008, intimata reclamantă SC G.I. SRL Aninoasa a solicitat respingerea recursului, ca nefondat şi drept consecinţă menţinerea ca legală şi temeinică a deciziei date de Curtea de Apel Alba Iulia.
Examinând recursul formulat prin prisma motivelor invocate şi a temeiului de drept indicat, Înalta Curte constată că acesta este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Decizia atacată este una pronunţată în apel, astfel că recursul ce s-a declarat se află limitat la motivele expres prevăzute de art. 304 C. proc. civ. la data pronunţării deciziei în apel, anume 26 octombrie 2007.
Aşa fiind, Înalta Curte nu ar putea cerceta hotărârea atacată de recurentă decât în limitele îngăduite prin prevederile sus-evocatului text de lege, neputând fi primite spre analiză motive de fapt care nu se circumscriu acelora legal prevăzute.
În cauză recurenta şi-a întemeiat motivele de fapt ale recursului pe dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., însă, prin conţinutul lor, aceste motive invocate de recurentă tind la a critica modul în care instanţa de apel şi cea de fond au analizat, în concret, obiectul cererii deduse judecăţii, raportat la contractul încheiat între părţi.
Pentru aceasta, recurenta trimite la probele administrate în cauză, probe în raport de care ar trebui conchis că prestarea serviciilor de masă rece nu se poate factura la acelaşi tarif ca pentru mesele calde, astfel încât se impune neobligarea E.M. Paroşeni la plata sumei de 67.490,08 ron, reprezentând regie calculată pentru hrana rece.
Or, în felul acesta, recurenta propune o reapreciere în recurs a probelor cauzei, pentru a se trage, cu privire la un element de fapt al cauzei, o concluzie diferită de cea a instanţei de apel.
Aşadar, deşi recurenta invocă dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., criticile formulate nu se circumscriu acestor motive de recurs, deoarece nu se referă la interpretarea greşită a vreunui act juridic dedus judecăţii, şi nici la lipsa de temei legal a hotărârii, ori la încălcarea sau aplicarea greşită a legii, ci la greşita interpretare a probelor, care nu constituie motiv de casare ori de modificare a deciziei.
Prin urmare, recurenta nu critică, sub acest aspect, Decizia din apel pentru nelegalitatea ei, în sensul art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., ci pentru netemeinicie.
În aceste circumstanţe, instanţa de recurs nu se poate substitui instanţelor de fond şi apel pentru a stabili, în urma analizei şi evaluării probaţiunii, elemente de fapt ale pricinii.
Se impune, deci, respingerea acestor motive ale recursului, instanţa de apel fiind suverană în legătură cu stabilirea stării de fapt.
Pentru cele ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de pârâtă, ca nefondat.
În temeiul art. 274 C. proc. civ. va obliga recurenta- pârâtă la 5.000 ron cheltuieli de judecată către intimata- reclamantă SC G.I. SRL Aninoasa.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta C.N.H. SA Petroşani – E.M. Paroşeni – Vulcan împotriva deciziei comerciale nr. 80/A/2007 din 26 octombrie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială, ca nefondat.
Obligă recurenta- pârâtă la 5.000 ron cheltuieli de judecată către intimata- reclamantă SC G.I. SRL Aninoasa.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 6 noiembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3283/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3285/2008. Comercial → |
|---|
