ICCJ. Decizia nr. 3640/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3640/2008
Dosar nr. 321/46/2008
Şedinţa publică din 3 decembrie 2008
Deliberând asupra recursului de faţă;
Curtea de Apel Piteşti, prin încheierea din 23 aprilie 2008 a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulată de SC C.M.M. SRL.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a apreciat că excepţia de neconstituţionalitate nu are legătură cu cauza, neinfluenţând soluţia ce urmează a se pronunţa referitor la dispoziţiile art. 246 din Legea nr. 95/2006. În ceea ce priveşte art. 280 alin. (3) C. proc. civ. instanţa consideră că acesta se referă la suspendarea pe cale de ordonanţă preşedenţială, ci la suspendarea pe care o acordă instanţa de apel până la judecata acestei căi de atac.
În cauză s-a cerut suspendarea în temeiul art. 280 alin. (5) C. proc. civ. şi cele două instituţii sunt distincte.
Prin sentinţa civilă nr. 65 din 23 aprilie 2008, Curtea de Apel Piteşti a admis cererea formulată de reclamantă şi a suspendat executarea sentinţei nr. 1223/C a Tribunalului Comercial Argeş la 20 decembrie 2007, provizoriu până la judecata cererii de suspendare în apel.
S-a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 280 alin. (5) C. proc. civ. sunt îndeplinite condiţiile cerute pentru încuvinţarea suspendării executării sentinţei civile nr. 1223/C/2007 făcându-se dovada urgenţei şi a prejudiciului faţă de valoarea mare a obligaţiei, de natură să perturbe activitatea C.A.S. cât şi în raport de cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă faţă de SC C.M.M. SRL.
Cele două hotărâri au fost atacate cu recurs de către SC C.M.M. SRL susţinându-se că încheierea prin care s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale este nulă fiind dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 280 alin. (3) C. proc. civ.
Astfel, încheierea a fost pronunţată de un complet format dintr-un judecător când trebuia să fie format din doi judecători.
Recurentul mai susţine şi că încheierea este nelegală, fiind dată cu aplicarea greşită a legii, respectiv a art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 şi că instanţa s-a pronunţat prin sentinţă şi nu prin încheiere cum prevăd dispoziţiile art. 403 alin. (3) C. proc. civ.
În opinia recurentului excepţia nu este inadmisibilă, nefiind contrară prevederilor art. 29 alin. (1), (2) sau (3) din Legea nr. 47/1992.
Referitor la sentinţa nr. 65 din 23 aprilie 2008 recurentul susţine că judecarea cauzei s-a făcut fără citarea părţilor, sentinţa a fost pronunţată de preşedinta secţiei comerciale şi nu de instanţa de apel care trebuia să judece în complet de 2 judecători, încălcându-se normele imperative ale art. 280 alin. (3) C. proc. civ. şi art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004.
Se mai arată că nu era competentă să judece în primă instanţă, în materie comercială, Curtea de Apel.
Recurentul mai arată că nici dispoziţiile art. 280 alin. (5) şi nici cele ale art. 581 C. proc. civ. nu prevăd suspendarea vremelnică în competenţa preşedintelui instanţei.
O altă critică priveşte încălcarea dreptului la apărare susţinându-se că recurentul nu a fost citat deşi nu se justifica judecarea fără citare.
Când s-a discutat cererea de sesizare a Curţii Constituţionale nu s-a pus în discuţia părţilor şi cererea de suspendare însă instanţa a rămas în pronunţare pe această cerere.
Dosarul a fot repus pe rol în aceeaşi zi şi astfel a fost încălcat dreptul la apărare al recurentei.
Un alt motiv de recurs priveşte neîndeplinirea condiţiilor de admisibilitate prevăzute de art. 581 C. proc. civ. Urgenţa nu este justificată deoarece nu s-a format niciun dosar de executare iar paguba nu este iminentă deoarece creanţa nu este certă fiind contestată.
Recursurile sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Referitor la încheierea din 23 aprilie 2008 se constată că temeiul cererii de suspendare provizorie a executării sentinţei a fost art. 28 alin. (5) şi art. 581 C. proc. civ. şi aceasta este de competenţa preşedintelui instanţei sau a judecătorului căruia i s-au delegat astfel de atribuţii.
Încheierea a fost dată cu aplicarea corectă a art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 întrucât textul de la art. 280 alin. (3) C. proc. civ. nu are legătură cu cauza privind cererea de suspendare acordată de instanţa de apel în cadrul judecării apelului.
Cererea formulată de C.A.S. Argeş se bazează pe art. 280 alin. (5) C. proc. civ. solicitându-se suspendarea provizorie pe calea ordonanţei preşedenţiale.
În ceea ce priveşte sentinţa nr. 65 din 23 aprilie 2008 se constată că nu au fost încălcate normele prevăzute de art. 280 alin. (3) C. proc. civ. pentru că nu acestea aveau aplicabilitate în cauză. Nici art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 nu a fost încălcat deoarece componenţa completului de judecată este cea pentru suspendarea provizorie, pe calea ordonanţei preşedenţiale, de competenţa preşedintelui de secţie.
Faţă de dispoziţiile art. 403 alin. (4) C. proc. civ. se apreciază că suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare de către instanţă, pe calea ordonanţei preşedenţiale era de competenţa preşedintelui dispunându-se judecarea fără citarea părţilor astfel că nu i-a fost încălcat dreptul la apărare.
Pe fond au fost respectate dispoziţiile art. 581 C. proc. civ. în cazul ordonanţei preşedenţiale avându-se în vedere o aparenţă de drept şi un prejudiciu invocat şi dovada plăţii cauţiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de pârâtul SC C.M.M. SRL Bucureşti împotriva încheierii din 23 aprilie 2008 şi sentinţei nr. 65/FC din 23 aprilie 2008 pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 decembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3639/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3643/2008. Comercial → |
|---|
