ICCJ. Decizia nr. 3647/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.3647/2008
Dosar nr. 22853/3/2007
Şedinţa publică din 3 decembrie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 20 iunie 2007, reclamanta SC E.C. SRL a chemat-o în judecată pe pârâta SC P. SA, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 70.000 euro, daune pentru lipsa de folosinţă a terenului situat în Bucureşti, sector 3.
Prin sentinţa comercială nr. 11402 din 15 octombrie 2007, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a respins cererea reclamantei de unire a excepţiei cu fondul cauzei. A admis excepţia lipsei calităţii procesuale active şi a respins cererea formulată de reclamantă, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală.
Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul a reţinut că reclamanta a investit instanţa cu o acţiune în realizare, personală, invocând un raport juridic delictual între părţi, anume fapta ilicită comisivă a pârâtei SC P. SA de a ocupa, fără titlu, terenul în suprafaţă de 243,06 mp situat în sector 3, în dauna reclamantei.
Instanţa de fond a reţinut că reclamanta trebuia să probeze că este titulara dreptului de proprietate asupra terenului menţionat. Aceasta a afirmat însă dreptul său de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 2.500 mp situat în sector 3, pornind de la litigiul având ca obiect stabilirea liniei de hotar între proprietatea reclamantei şi cea a vecinilor, litigiu soluţionat prin sentinţa civilă nr. 1390/2006 a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, conform căruia pârâta SC P. SA a fost obligată să restituie reclamantei terenul în suprafaţă de 243,06 mp.
Instanţa de fond a mai reţinut că reclamanta a înstrăinat în anul 2004 o suprafaţă de 600 mp teren către SC T.I., prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat din 8 octombrie 2004, după cum rezultă din extrasul de carte funciară eliberat de O.C.P.I. sector 3 Bucureşti.
Cum din actul menţionat – a reţinut instanţa – rezultă că reclamanta a înstrăinat întreaga suprafaţă de 600 mp pe care o dobândise de la Z.M.M., chiar dacă suprafaţa dobândită prin înscrisuri autentice a fost inferioară celei rezultate din măsurători, atâta timp cât reclamanta a înstrăinat suprafaţa astfel cum rezultă din titlurile de proprietate ea nu este titulara dreptului de proprietate şi nu justifică legitimare procesuală în cauză.
Instanţa a apreciat că nu se impune unirea excepţiei cu fondul cauzei, nefiind nevoie de a se administra probe pentru soluţionarea excepţiei, deoarece, înstrăinarea, chiar şi numai a unei părţi din suprafaţa dobândită prin actul de vânzare - cumpărare autentificat din 12 martie 1998, astfel cum este menţionată în titlul de proprietate, nu cum rezultă din măsurători, este suficientă pentru a determina instanţa să admită excepţia lipsei calităţii procesuale active.
Prin Decizia comercială nr. 102 din 10 martie 2008, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, a admis apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei mai sus menţionate, a desfiinţat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
În considerentele acestei decizii, instanţa de apel a reţinut că, apreciind că apelanta - reclamantă nu are calitate procesuală activă, motivat de faptul că nu a dovedit că este titulara dreptului de proprietate asupra suprafeţei de teren de 243,06 mp, în condiţiile în care aceasta şi-a legitimat calitatea prin existenţa unei hotărâri judecătoreşti irevocabile care obliga intimata - pârâtă să-i lase în deplină proprietate şi posesie respectiva suprafaţă de teren, instanţa de fond a negat un drept al reclamantei - apelante, care i-a fost recunoscut anterior acesteia, contrazicând astfel cele statornicite într-o hotărâre judecătorească anterioară.
Împotriva deciziei Curţii de Apel a declarat recurs pârâta SC P. SA, întemeindu-şi recursul pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi solicitând admiterea recursului şi modificarea în tot a deciziei recurate, în sensul respingerii ca neîntemeiat a apelului declarat de reclamantă, cu obligarea intimatei - reclamante la plata cheltuielilor de judecată.
Recurenta - pârâtă susţine astfel în esenţă că în mod greşit instanţa de apel a apreciat că titlul reclamantei este ulterior actelor de înstrăinare intervenite în anul 2004, nesocotind dispoziţiile legale privind sarcina probei şi cele privind publicitatea imobiliară; tot greşit a calificat sentinţa nr. 1390 din 10 februarie 2006 a Judecătoriei Sectorului 3 ca fiind un nou titlu de proprietate, câtă vreme această hotărâre nu a făcut decât să o pună în valoare drepturile rezultând din contractul de vânzare - cumpărare autentificat din 12 martie 1998 şi a avut ca finalitate doar delimitarea drepturilor de proprietate ale SC P. SA şi SC E.C. SRL; în fine, în mod greşit a apreciat că a fost înfrântă autoritatea de lucru judecat, reprezentată de sentinţa nr. 1390 din 10 februarie 2006 a Judecătoriei Sectorului 3, făcând astfel o greşită aplicare a dispoziţiilor art. 1200 – art. 1201 C. civ. şi de asemenea, greşit a reţinut calitatea procesuală activă a intimatei - reclamante, raportându-se la dispoziţiile acestei sentinţe, câtă vreme calitatea procesuală activă presupune o identitate între persoana reclamantului şi persoana celui care este titularul dreptului subiectiv dedus judecăţii, or, în speţă, această identitate nu există, reclamanta nemaifiind titulara dreptului de proprietate asupra imobilului situat în Bucureşti, sector 3, încă din anul 2004.
Recursul nu este fondat.
Din examinarea actelor dosarului se constată că, prin sentinţa civilă nr. 1390 din 10 februarie 2006 pronunţată de Judecătoria Sectorului 3, reclamanta a probat legitimarea calităţii procesuale active în prezenta cauză, întrucât prin această sentinţă instanţa a statuat cu autoritate de lucru judecat că reclamanta este proprietara suprafeţei de teren de 243,06 mp, deţinută nelegal de pârâtă, prin stabilirea greşită a liniei de hotar şi a obligat-o pe aceasta, în considerarea dispoziţiilor art. 480 C. civ., să lase reclamantei în deplină proprietate şi liniştită posesie terenul în suprafaţă de 243,06 mp situat în Bucureşti, astfel cum acesta a fost identificat în raportul de expertiză.
Prin aceeaşi sentinţă, instanţa, procedând la compararea titlurilor celor două părţi, a constatat că titlurile părţilor provin de la autori diferiţi, titlul reclamantei, contractul de vânzare - cumpărare autentificat din 12 martie 1998 al BNP A.Ş.C., fiind anterior titlului pârâtei, respectiv contractul autentificat din 2 august 2002.
Sentinţa mai sus amintită a intrat în puterea lucrului judecat, urmare pronunţării deciziei civile nr. 1612A din 13 octombrie 2006, prin respingerea apelului pârâtei şi deciziei civile nr. 17/R din 18 ianuarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, prin respingerea recursului, ca nefondat.
În această împrejurare, se reţine că în mod corect instanţa de apel a apreciat că reclamanta are calitate procesuală activă, întrucât aceasta a dovedit că este titulara dreptului de proprietate asupra suprafeţei de teren de 243,06 mp, legitimându-şi calitatea printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, ce impune respectarea autorităţii de lucru judecat.
Astfel fiind, constatându-se că pârâta nu a formulat în recurs nicio critică întemeiată, care în condiţiile expres şi limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ. să conducă la desfiinţarea deciziei Curţii de Apel, această decizie va fi menţinută, ca fiind legală şi se va respinge recursul pârâtei ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC P. SA Bucureşti împotriva deciziei comerciale nr. 102 din 10 martie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 decembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3643/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3660/2008. Comercial → |
|---|
