ICCJ. Decizia nr. 3722/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.3722/2008
Dosar nr.7948/2/2007
Şedinţa publică din 10 decembrie 2008
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea de revizuire înregistrată la data de 15 noiembrie 2007, revizuientul C.V. în contradictoriu cu intimaţii SC M.C. SRL şi A.I. a solicitat schimbarea deciziei comerciale nr. 349 din 21 aprilie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, şi admiterea apelului, constatarea inexistenţei dreptului de superficie al apelantei reclamante, obligarea apelantei – pârâte A.I. la restituirea bunurilor imobile ale societăţii ori a contravalorii acestora şi obligarea lui C.V. să predea bunurile ce s-au aflat în depozit în spaţiul proprietatea sa în starea în care acestea se află, cu cheltuieli de judecată.
În drept, a invocat dispoziţiile art. 322 pct. 4 şi 3 C. proc. civ.
Prin Decizia comercială nr.178 din 22 aprilie 2008, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, a respins cererea de revizuire, ca nefondată.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut în ceea ce priveşte primul motiv de revizuire, întemeiat pe dispoziţiile art. 322 pct. 4 C. proc. civ., că acesta a fost formulat în termenul legal dar nu poate fi admis, întrucât, chiar dacă prin Ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Urziceni s-a dispus neînceperea urmăririi penale constatându-se prescrisă răspunderea penală şi s-a reţinut că probatoriul administrat confirmă săvârşirea falsului intelectual tot nu sunt întrunite condiţiile la care face referire art. 322 pct.4 teza a II-a C. proc. civ., deoarece hotărârea instanţei de apel nu s-a întemeiat exclusiv pe pretinsele înregistrări în contabilitate ci şi pe alte acte pe care instanţa de fond le-a analizat coroborat.
În ceea ce priveşte motivul de revizuire, întemeiat pe dispoziţiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ. referitor la faptul că prin hotărârea atacată s-a dat mai mult decât s-a cerut, Curtea a constatat că, potrivit art. 324 pct.1 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună şi curge de la comunicarea hotărârii definitive, termen depăşit faţă de faptul că această comunicare a avut loc la 22 iunie 2005, astfel că acest motiv nu poate fi analizat pe fond.
Revizuientul a formulat recurs împotriva acestei hotărâri, în termenul legal, invocând nelegalitate hotărârii pentru motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ..
În cadrul primului motiv de recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ. a arătat că hotărârea cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii, deoarece în mod nereal s-a reţinut că instanţa de apel, şi-ar fi bazat soluţia şi pe certificatul de urbanism şi procesul – verbal de recepţie, în afara notei contabile pretins false.
Totodată, aceste acte nu fac dovada dreptului de proprietate şi atât instanţa de apel cât şi cea de revizuire trebuie să stabilească dacă intimata face dovada realizării construcţiei cu facturi şi nu pe baza unei note contabile false, situaţie care trebuia reţinută şi în privinţa procesului – verbal de recepţie, infirmat de Primăria Moviliţa.
Prin cel de al doilea motiv de recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ. a arătat că deşi instanţa a arătat că hotărârea nu s-a dat numai în temeiul înscrisurilor false, nu a indicat celelalte înscrisuri (probe) de natură să producă dovada existenţei dreptului de proprietate asupra construcţiei şi implicit a dreptului de superficie.
Prin cel de al treilea motiv de recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., a arătat că hotărârea este nelegală, deoarece deşi s-a reţinut tardivitatea invocării motivului de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 2 C. proc. civ., instanţa a respins în final cererea de revizuire, ca nefondată, cu încălcarea, astfel, a dispoziţiilor art. 326 şi art. 327 C. proc. civ., – din care rezultă că fiecare capăt de cerere trebuie să primească o rezolvare separată.
Analizând recursul prin prisma motivelor de recurs invocate se găseşte nefondat.
1. Din cuprinsul dispoziţiilor art. 322 pct. 2 teza a II-a C. proc. civ., rezultă că pentru a se reţine incidenţa acestui text de lege este necesar ca hotărârea să se fi dat în temeiul înscrisului pretins fals, adică înscrisul să fi fost determinant, hotărâtor pentru pronunţarea soluţiei.
În cauză, din observarea considerentelor hotărârii instanţei de apel, rezultă că aceasta a luat în considerare probele în mod coroborat şi, deci, acest lucru a fost corect reţinut de instanţa de revizuire, făcându-se referiri exprese la conţinutul certificatului de urbanism, autorizaţiei de construcţie şi a procesului – verbal de recepţie, inclusiv a înregistrărilor în contabilitate şi la fisc a imobilului şi nu numai a acestor din urmă acte pretins a fi false.
Cât priveşte valoarea juridică a tuturor acestor acte în sensul nedovedirii dreptului de proprietate, acest aspect excede competenţei instanţei de revizuire, în această fază de judecată, recurenta reinterpretând de fapt probele ceea ce nu poate avea loc decât în urma retractării hotărârii dacă s-ar fi constatat îndeplinite condiţiile de admisibilitate a cererii de revizuire, ceea ce nu se poate reţine din considerentele deja arătate, încât nu se poate admite că hotărârea cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.
2. Înscrisurile la care face trimitere recurenta în cadrul motivului de recurs întemeiat pe art. 304 pct. 8 C. proc. civ., constituie chiar probele la care aceasta face referire în cadrul primului motiv, încât nu se poate reţine incidenţa acestui motiv de recurs care vizează denaturarea conţinutului actelor juridice ce fac obiectul judecăţii şi nicidecum a probelor.
3. Cererea de revizuire a fost respinsă ca neîntemeiată, în mod corect chiar dacă unul dintre motivele de revizuire invocate a primit o rezolvare pe cale de excepţie, deoarece motivele de revizuire nu se confundă cu capetele de cerere distincte ale unei cereri de chemare în judecată, ci ele au fost formulate în cadrul aceleiaşi cereri de revizuire, cu caracter unitar, aşa cum a reţinut şi instanţa de apel, soluţia dată pe fond celuilalt motiv de revizuire neputând conduce decât la pronunţarea unei hotărâri în sensul deja arătat.
În consecinţă, recursul este nefondat şi în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul C.V., împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti nr.178 din 22 aprilie 2008, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 decembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3721/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3727/2008. Comercial → |
|---|
