ICCJ. Decizia nr. 517/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 517/2008
Dosar nr. 7535/99/2006
Şedinţa publică din 13 februarie 2008
Deliberând asupra recursului de faţă;
Reclamanta SC I. SRL Iaşi a solicitat obligarea pârâtei RA A. Iaşi la plata sumei de 300.628,375 lei penalităţi de întârziere.
Motivându-şi acţiunea, reclamanta arată că a realizat o serie de lucrări în beneficiul pârâtei, în baza contractului de antrepriză din 5 noiembrie 1996. Pârâta nu şi-a executat obligaţia de plată a preţului iar la art. 9 din contract se prevede clauza penală.
Tribunalul Iaşi, prin sentinţa nr. 577 din 16 martie 2007 a admis excepţia prescripţiei, a admis, în parte, acţiunea şi a obligat pe pârâtă la plata sumei de 2.18944,12 lei penalităţi. Au fost respinse celelalte capete de cerere.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că pentru perioada 12 mai 2003 – 1 martie 2005 pretenţiile sunt justificate întemeindu-se pe art. 5.2 din actul adiţional.
În apelul pârâtei, Curtea de Apel Iaşi, prin Decizia civilă nr. 77 din 6 septembrie 2007 a respins acest apel reţinând că nu sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 469/2002 întrucât contractul a fost încheiat anterior intrării în vigoare a acestui act normativ.
Decizia a fost atacată cu recurs de către pârâtă care invocă motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Se susţine că art. 4 alin. (3) din Legea nr. 469/2002 se aplică şi contractului dintre părţi deoarece acesta era în executare la data intrării în vigoare a legii. De asemenea, legea era în vigoare la data soluţionării litigiului.
Recurenta susţine că limitarea penalităţilor la o sumă egală cu cea a debitului nu reprezintă o aplicare retroactivă a legii.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Izvorul penalităţilor din prezenta acţiune este hotărârea anterioară, intrată în puterea lucrului judecat şi anume sentinţa civilă nr. 823 din 7 aprilie 2003 a Tribunalului Iaşi prin care s-au acordat penalităţi de la data scadenţei şi până la data introducerii acţiunii, 14 octombrie 2002.
Obiectul acţiunii prezente îl reprezintă penalităţile de la data de 14 octombrie 2002 şi până la data achitării debitului – 1 martie 2005 ca urmare a executării silite.
Prin urmare dreptul generic de a obţine penalităţile a fost deja stabilit şi în cauză se mai discută doar perioada ulterioară, până la executarea debitului care nu se putea stabili la data pronunţării sentinţei civile nr. 823 din 7 aprilie 2003 a Tribunalului Iaşi depinzând de data executării silite a acestei hotărâri.
În aceste condiţii nu se poate susţine că s-a făcut o aplicare greşită a dispoziţiilor art. 4 alin (3) din Legea nr. 469/2002 motiv pentru care recursul pârâtei urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta RA A. Iaşi împotriva deciziei nr. 77 din 6 septembrie 2007 a Curţii de Apel Iaşi, secţia comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 februarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 501/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 594/2008. Comercial → |
|---|
