ICCJ. Decizia nr. 518/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 518/2008
Dosar nr. 1738/62/2007
Şedinţa publică din 13 februarie 2008
Asupra cererii de recurs de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată că, prin Decizia nr. 141/ Ap din 20 septembrie 2007 a Curţii de Apel Braşov, secţia comercială, s-a respins, ca nefondat, apelul împotriva sentinţei civile nr. 2153/2007 pronunţate de Tribunalul Braşov, secţia comercială.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de control judiciar a reţinut că, prin sentinţa civilă nr. 2153/ C din 2 mai 2007, Tribunalul Braşov, secţia comercială, a respins, ca rămasă fără obiect, cererea formulată de reclamanta Baroul Braşov în contradictoriu cu pârâta SC S.C. SRL Braşov având ca obiect nulitatea societăţii pârâte întrucât obiectul de activitate este ilicit.
În motivarea hotărârii se arată că societatea pârâtă şi-a modificat obiectul principal de activitate anterior primului termen de judecată, astfel încât nici cheltuielile de judecată nu pot fi acordate potrivit art. 275 C. proc. civ.
Împotriva deciziei a declarat recurs reclamanta B. Braşov invocând greşita aplicare a prevederilor art. 275 C. proc. civ., faţă de faptul că acţiunea este supusă legii comerciale, iar debitorul unei obligaţii comerciale este de drept în întârziere. Se arată că pârâta este în culpă din momentul constituirii şi autorizării societăţii cu un obiect de activitate ilicit. A fost invocat art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Analizând hotărârea recurată în raport cu motivul de recurs invocat, în baza art. 312 C. proc. civ., se constată că recursul nu este întemeiat pentru următoarele considerente:
În mod corect instanţele de fond şi de apel au dat eficienţă prevederilor art. 275 C. proc. civ., potrivit cărora pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfăţişare pretenţiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată. În speţă, pârâta nu doar că a recunoscut pretenţiile reclamantei dar şi-a şi executat obligaţia de a modifica actul constitutiv anterior primei zile de înfăţişare, astfel încât nu poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Mai mult decât atât, acţiunea reclamantei a fost respinsă şi nu admisă, aspect ce exclude culpa procesuală a pârâtei.
Susţinerile recurentei legate de aplicarea art. 56 C. com., în raport de art. 43 C. com., nu pot fi avute în vedere faţă de faptul că dispoziţiile art. 43 C. com., se referă la curgerea de drept a dobânzilor şi nu la acţiunile comerciale neevaluabile în bani, în care debitorul nu este de drept în întârziere. Nu se poate accepta nici teza acreditată de recurentă potrivit cu care punerea în întârziere şi respectiv culpa procesuală ar exista din momentul autorizării societăţii sau de la publicarea deciziei XXII a Înalta Curte de Casaţie Justiţie, având în vedere că autorizarea societăţii a fost efectuată cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea nr. 26/1990 de judecătorul delegat la registrul comerţului prin încheieri judecătoreşti irevocabile ce se bucură de autoritatea lucrului judecat până în momentul modificării actului constitutiv al societăţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul B. BRAŞOV împotriva deciziei nr. 141/ Ap din 20 septembrie 2007 a Curţii de Apel Braşov, secţia comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 13 februarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 514/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 54/2008. Comercial → |
|---|
