ICCJ. Decizia nr. 60/2008. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 60/2008
Dosar nr. 7085/105/2006
Şedinţa publică din 17 ianuarie 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 14 aprilie 2006 şi precizată ulterior la 21 iulie 2006, reclamanta SC J.G. D.E.I. SRL Bucureşti, cheamă în judecată pe pârâta SC D.S. SA, sucursala Ploieşti pentru ca, prin hotărârea ce va pronunţa, instanţa să constate ilegalitatea facturării cantităţii de 17.200 m3 gaz natural, inexistenţa obligaţiei sale de plată a sumei de 15.484,90 lei reprezentând contravaloarea cantităţii de 8.557 m3 gaz natural menţionată în factura aferentă lunii februarie 2006 şi care nu se regăseşte pe indexul contorului său.
Prin sentinţa civilă nr. 5900 din 21 iulie 2006, Judecătoria Ploieşti admite excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Ploieşti invocată din oficiu şi declină competenţa de soluţionare a acţiunii comerciale în cauză în favoarea Tribunalului Prahova, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Prin sentinţa nr. 1543 din 1 noiembrie 2006, Tribunalul Prahova, secţia comercială şi de contencios administrativ, respinge, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de către reclamantă, reţinând că reclamanta a declarat că nu înţelege să solicite administrarea de probatorii în dovedirea cererii sale, astfel că cererea sa nu este dovedită cum impun prevederile art. 1169 C. civ.
Apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei instanţei de fond este respins, ca nefondat, prin Decizia nr. 30 din 28 februarie 2007 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, instanţa reţinând, în acest sens, că intimata pârâtă a respectat dispoziţiile contractuale atunci când a calculat şi facturat volumul de gaze naturale, făcând aplicare pct. 1 A din Anexa 1 la Condiţiile generale de contractare, în condiţiile în care aparatul de măsurare montat apelantei reclamante a fost găsit defect, precum şi că apelanta reclamantă nu a înţeles să administreze sau să solicite probatorii de specialitate de natură să conducă la un alt mod de calcul, opunându-se administrării probei cu expertiza tehnică de specialitate.
Împotriva deciziei instanţei de apel reclamanta declară recurs, solicitând, cu invocarea motivelor prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ., admiterea acestuia, modificarea deciziei apelate în sensul admiterii acţiunii sale.
În motivarea recursului său, reluând relatarea situaţiei de fapt, recurenta reproşează instanţei de apel o greşită apreciere a înscrisurilor depuse la dosar ca mijloace de probă în susţinerea pretenţiilor sale, o greşită aplicare a art. 21 din anexa 3 la contractul de furnizare a gazelor naturale nr. 4721 din aprilie 2004 intervenit între părţi şi reprezentând voinţa acestora, că face aplicare anexei 1 pct. 1 A din Decizia A.N.R.G.N. nr. 308 din 7 aprilie 2005 privind aprobarea Condiţiilor generale de contractare pentru consumatorii captivi de gaze naturale, ignorând însă dispoziţiile art. 20 din contract potrivit cărora acesta se poate modifica numai prin acte adiţionale încheiate cu acordul părţilor; recurenta critică instanţa de apel pentru a fi acceptat, în luarea deciziei, modul de calcul greşit al intimatei pârâte cu privire la determinarea lunii calendaristice proxime perioadei în care contorul defect nu a înregistrat consumul de gaze naturale, reproşându-i şi neexaminarea tuturor probelor decisive depuse la dosar care dovedesc că recurenta reclamantă a folosit concomitent şi o centrală pe combustibil solid.
Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata pârâtă, după ce invocă excepţia nulităţii recursului ca fiind nemotivat în drept, excepţie respinsă de Curte, solicită, pe fondul cauzei, respingerea recursului ca nefondat.
Recursul nu este fondat.
Criticile formulate de recurentă referitoare la greşita apreciere a probelor aflate la dosarul cauzei de către instanţa de apel, nefiind critici de legalitate aşa cum cer dispoziţiile art. 304 alin. (1) C. proc. civ., urmează a nu fi examinate, acestea având ca suport dispoziţii ale Codului de procedură civilă abrogate.
Critica vizând greşita aplicare de către instanţă a dispoziţiilor art. 20 şi 21 din contractul dintre părţi nu poate fi primită întrucât menţionatul contract, aşa cum rezultă din economia acestuia, s-a încheiat în baza contractului cadru elaborat de A.N.R.G.N., la care şi face referire expresă prin anexa nr. 3, art. 2, astfel că şi „modul de recalculare a consumului de gaze naturale ca urmare a defectării aparatelor de măsură", la care se referă art. 7 lit. g) din contract şi care este menţionat în anexa nr. 3 la acesta, va fi cel în vigoare la momentul constatării defecţiunii, respectiv cel stabilit prin Decizia A.N.R.G.N. nr. 308 din 7 aprilie 2005 în anexa nr. 1, acesta fiind, de altfel, utilizat de intimata pârâtă în stabilirea şi facturarea consumului de gaze naturale contestat de recurenta reclamantă, instanţa de apel având în vedere, deci, dispoziţiile contractului dintre părţi şi făcând o corectă aplicare a acestora, cu atât mai mult cu cât la fond reclamanta a declarat, prin avocatul său, că nu solicită probe, iar în apel a refuzat administrarea probei cu expertiza tehnică propusă de instanţă spre a putea să combată calculul făcut de intimata pârâtă, neprobând deci, convingător, un alt mod de calcul care să-i susţină cererea.
Astfel fiind, cu aplicarea dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul declarat de reclamantă împotriva deciziei instanţei de apel urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta SC J.G. D.E.I. SRL Bucureşti împotriva deciziei nr. 30 din 28 februarie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 ianuarie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 593/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 63/2008. Comercial → |
---|