ICCJ. Decizia nr. 64/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 64/2008
Dosar nr. 1099/1259/2006
Şedinţa publică din 17 ianuarie 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 8 noiembrie 2006, reclamanta A.V.A.S. cheamă în judecată pe pârâta SC C.N.C.D. SA Piteşti solicitând instanţei să dispună, cu urgenţă şi cu precădere, în Camera de consiliu, anularea H.A.G.E.A. pârâtei din 29 august 2006 consemnată în procesul verbal din aceeaşi dată, adoptată cu încălcarea dispoziţiilor legale şi statutare.
Prin sentinţa comercială nr. 2/ CC a şedinţei Camerei de Consiliu din 11 ianuarie 2007, Tribunalul Comercial Argeş respinge cererea reclamantei, reţinând în acest sens că societatea pârâtă este o societate închisă căreia nu i se aplică dispoziţiile Regulamentului C.N.V.M. nr. 1/2006 invocat de reclamantă (M. Of. nr. 2485/9.08.2006), a fost publicată convocarea pentru şedinţa A.G.E.A. din 29 august 2006 cu precizarea ordinei de zi, că la A.G.E.A. au participat 4 acţionari deţinând 94,0192 % din capitalul social între care şi reclamanta, prin mandatarul său, reprezentând 4 % din capitalul social şi care a votat împotrivă, situaţie raportat la care nestabilirea în convocator a datei de referinţă nu poate conduce la anularea hotărârii nr. 72 din 29 august 2006 adoptate în condiţii de legalitate conform actului constitutiv şi dispoziţiilor Legii nr. 31/1990 (republicată).
Apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei instanţei de fond este respins, ca nefondat, prin Decizia nr. 40/ A-C din 28 martie 2007 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, instanţa reţinând că textul art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 nu prevede obligativitatea menţionării datei de referinţă în convocatorul A.G.A., cerinţă neformulată nici de art. 117 alin. (7) din aceeaşi lege, care vizează menţiunile obligatorii ale convocatorului, astfel că absenţa precizării datei de referinţă nu este de natură să atragă nulitatea absolută a hotărârii în cauză, iar publicarea convocatorului pentru şedinţa A.G.E.A. în discuţie în M. Of. din 9 august 2006 a asigurat oricărui acţionar cunoaşterea datei şedinţei şi posibilitatea exprimării votului în şedinţă, astfel că prejudiciul invocat de reclamantă este unul abstract şi teoretic, reclamanta însăşi nefăcând dovada vreunei vătămări produse prin adoptarea hotărârii A.G.E.A. atacate.
Împotriva deciziei de mai sus reclamanta declară recurs solicitând, cu invocarea motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., admiterea acestuia, modificarea deciziei recurate în sensul admiterii apelului şi pe fond admiterea cererii de chemare în judecată. Susţine recurenta în motivarea recursului său, reluând criticile formulate în apel, că deşi nu se prevede expres în art. 117 din Legea nr. 31/1990, din coroborarea acestuia cu art. 123 alin. (2) rezultă obligaţia administratorului unic sau a Consiliului de administraţie de a preciza în convocare şi data de referinţă în funcţie de care sunt determinaţi acţionarii care au dreptul să voteze în adunarea generală, aceasta pentru a nu fi înlăturaţi noii acţionari în favoarea foştilor acţionari care şi-au înstrăinat între timp acţiunile, împrejurare raportat la care instanţa de apel a pronunţat o hotărâre nelegală, cu greşita aplicare a dispoziţiilor art. 117 şi ale art. 123 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 31/1990.
Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâta intimată solicită respingerea recursului, ca nefondat, precizând că este o societate cu capital majoritar privat, toţi acţionarii săi existenţi la data publicării convocării luând cunoştinţă de ordinea de zi, hotărârea A.G.E.A. atacată fiind adoptată cu 94,0192 % din capitalul social total, recurenta nedovedind că a suferit vreo vătămare în dreptul său de acţionar.
Recursul nu este fondat.
Aşa cum corect au reţinut instanţele de apel şi de fond, publicarea în termenul legal a convocatorului pentru şedinţa A.G.E.A. a pârâtei intimate din data de 29 august 2006 care a adoptat hotărârea nr. 72 a cărei anulare a fost cerută de reclamanta recurentă a fost de natură să aducă la cunoştinţa acţionarilor existenţi ordinea de zi şi data şedinţei, astfel că la menţionata şedinţă au fost prezenţi acţionarii deţinând 94,0192 % din capitalul social, neprecizarea unei date de referinţă, neprevăzută expres ca obligatorie ar fi fost indicată în convocator printr-o dispoziţie imperativă de lege, nefiind de natură a produce vreo vătămare nici acţionarilor şi nici recurentei care a participat şi ea la respectiva şedinţă.
Cum recurenta nu a indicat o dispoziţie imperativă a Legii nr. 31/1990 referitoare la conţinutul imperativ obligatoriu al convocatorului care ar fi fost încălcată şi de natură a atrage nulitatea absolută a hotărârii adoptate de A.G.E.A. din 29 august 2006. Recurenta, fiind prezentă la A.G.E.A. în cauză şi putând să-şi exprime votul, fie acesta şi negativ, nu a fost în măsură să demonstreze că prin hotărârea Legii nr. 72 a cărei anulare cere a fost vătămată în vreun fel, prin nemenţionarea în convocator a datei de referinţă, astfel că în mod corect a reţinut instanţa de apel, în Decizia recurat, că nu există nici o cauză de anulare a menţionatei hotărâri.
Astfel fiind, Decizia recurată fiind legală şi temeinică, instanţa de apel făcând o corectă aplicare a dispoziţiilor pertinente ale Legii nr. 31/1990, cu aplicarea art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul declarat de reclamanta recurentă urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta A.V.A.S. Bucureşti împotriva deciziei nr. 40/ A-C din 28 martie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 ianuarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 63/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 644/2008. Comercial → |
|---|
