ICCJ. Decizia nr. 673/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 673/2008
Dosar nr. 4762/59/2006
Şedinţa publică din 21 februarie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Arad, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 577 din 12 aprilie 2006 a respins acţiunea pentru pretenţii formulată de reclamanta SC L.A. SRL cu sediul procesual ales în Arad, judeţul Arad, în contradictoriu cu pârâţii Judeţul Arad prin Consiliul Judeţean Arad cu sediul în Arad, judeţul Arad, şi Municipiul Arad reprezentat prin Primar cu sediul în Arad, judeţul Arad.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut, din înscrisurile existente la dosarul cauzei, că între Consiliul Judeţean Arad în calitatea de proprietar şi reclamantă în calitatea de chiriaş, a fost încheiat contractul de închiriere din 14 mai 2003, pe o perioadă de 5 ani.
Prin procesul - verbal de predare - primire al imobilului situat în Arad, Consiliul Judeţean Arad a predat şi reclamanta a primit suprafeţele de teren de 1.733 mp, 3 remize auto având suprafaţa utilă totală de 204,01 mp, sală şedinţă în suprafaţă de 88 mp, clădire poartă şi birou în suprafaţă de 48,22 mp, gheretă în suprafaţă de 19,14 mp, şi rampă auto din beton.
Ulterior s-a hotărât prin hotărârea nr. 44 din 26 martie 2004 a Consiliului Judeţean Arad trecerea imobilului descris anterior din domeniul public al judeţului Arad în domeniul privat al judeţului Arad, iar prin hotărârea nr. 53 din 8 aprilie 2004 a Consiliului Judeţean s-a hotărât trecerea din domeniul privat al judeţului Arad în domeniul privat al Municipiului Arad.
Reclamanta a primit adresa din 16 aprilie 2004 a Consiliului Local al Municipiului Arad, A.P.L., prin care i s-a adus la cunoştinţă că a fost preluat imobilul din Arad cu menţiunea ca până la data de 19 aprilie 2004 ora 8 să se procedeze la evacuarea tuturor spaţiilor ocupate.
În conformitate cu facturile depuse s-a efectuat şi o expertiză de specialitate în construcţii, având ca obiect stabilirea valorii lucrărilor de investiţii executate de reclamantă la imobil, iar concluziile au arătat că valoarea investiţiilor executate de SC L.A. SRL la imobilul demolat este de 2.361.098.367 lei, în raport de care reclamanta şi-a majorat pretenţiile.
Reclamanta nu a făcut dovada în sensul art. 1169 C. civ. că aceste materiale de construcţii au fost utilizate la imobilul în discuţie. De asemenea nu a existat acordul proprietarului pentru lucrările de modificare, modernizare şi amenajare.
Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin Decizia civilă nr. 186 din 10 octombrie 2006 a respins apelul declarat de reclamanta SC L.A. SRL Arad împotriva sentinţei civile nr. 577 din 12 aprilie 2006 a Tribunalului Arad, secţia comercială şi de contencios administrativ, fiind preluate toate argumentele reţinute de prima instanţă.
Împotriva deciziei civile nr. 186 din 10 octombrie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, a promovat recurs, reclamanta SC L.A. SRL Arad, care în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, desfiinţarea deciziei atacate şi în consecinţă admiterea acţiunii şi obligarea Municipiului Arad la plata sumei de 2.361.098.567 lei ron, conform raportului de expertiză, sumă ce reprezintă investiţiile realizate la imobilul în litigiu.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a evocat împrejurarea că în lumina art. 8 lit. b) din contract, pârâta avea obligaţia de a asigura pe perioada celor 5 ani folosinţa spaţiului închiriat şi o simplă afirmaţie neprobată a pârâtei, că lucrările au fost efectuate la alt imobil, au condus la o soluţie greşită de respingerea acţiunii.
Pârâtul Municipiul Arad, prin Primar, a depus întâmpinare, prin care a cerut respingerea recursului.
Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de toate criticile formulate în cererea de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a respinge ca nefondat recursul reclamantei, pentru următoarele considerente.
Având la bază acordul de voinţă liber exprimat de reprezentanţii legali ai Consiliului Judeţean Arad şi SC L.A. SRL Arad, a fost încheiat contractul de închiriere din 14 mai 2003, prin care s-a stabilit obiectul contractului, durata, preţul, întinderea drepturilor şi obligaţiilor asumate reciproc, condiţiile de subînchiriere şi cesiune, răspunderea care intervine în situaţia încălcării clauzelor contractuale precum şi soluţionarea unor eventuale litigii.
La art. 13 din contract, s-a precizat că dacă valoarea investiţiilor necesare pentru punerea în funcţiune a bunurilor închiriate în vederea realizării obiectului contractului, depăşesc valoarea de 500 de milioane lei, proprietarul se obligă la prelungirea termenului de închiriere în aceleaşi condiţii, la solicitarea chiriaşului. De asemenea la art. 8 lit. b) s-a mai precizat că proprietarul se obligă să asigure folosinţa obiectului închirierii pe toată durata contractului, garantând chiriaşul contra pierderii totale sau parţiale şi contra tulburării folosinţei bunurilor închiriate.
Aşa cum bine a motivat, atât instanţa de fond cât şi cea de apel, reclamanta atunci când a primit adresa din 16 aprilie 2004, al cărei conţinut o soma să procedeze până la data de 19 aprilie 2004 ora 8 la evacuarea spaţiilor închiriate, nu a făcut niciun fel de obiecţiuni şi a eliberat necondiţionat spaţiile, deşi avea posibilitatea valorificării pe cale legală a clauzelor contractuale expuse anterior.
Este adevărat că raportul de expertiză tehnică întocmit de expert tehnic inginer A.C. a stabilit valoarea totală a lucrărilor de investiţii executate de reclamantă la imobilul demolat la suma de 2.361.098.567 lei, însă se impune a examina această împrejurare din perspectiva art. 12 din contractul de închiriere din 14 mai 2003. În termeni precişi, părţile de comun acord au convenit ca orice lucrări de modificări, modernizări şi amenajări asupra bunurilor închiriate să fie efectuate numai cu acordul proprietarului, chiriaşul neputând solicita pretenţii privind recuperarea contravalorii asupra acestor lucrări în condiţiile respectării art. 13.
În lipsa acordului proprietarului, toate lucrările efectuate de chiriaş, intră sub incidenţa art. 12 din contract, raţiuni pentru care urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC L.A. SRL Arad împotriva deciziei civile nr. 186 din 10 octombrie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, nefiind îndeplinită niciuna din cerinţele prevăzute de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta SC L.A. SRL Arad împotriva deciziei nr. 186 din 10 octombrie 2006 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 21 februarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 653/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 675/2008. Comercial → |
|---|
