ICCJ. Decizia nr. 744/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 744/2008
Dosar nr. 34891/3/2005
Şedinţa publică din 26 februarie 2008
Asupra recursului, din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa comercială nr. 8680 din 20 octombrie 2006, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, respinge, ca lipsită de interes, cererea formulată de reclamanta L.D.G.D. în contradictoriu cu pârâta SC P. SRL (în prezent SC C.R.P. SRL).
Tribunalul a invocat din oficiu excepţia lipsei de interes a reclamantei motivat de faptul că aceasta nu a indicat actul prin care pârâta ar pretinde un drept de proprietate asupra unei părţi din capitalul social al SC C. SA şi nici nu a făcut dovada că pârâta este acţionar al acestei societăţi; mai reţine tribunalul că reclamanta nu a arătat care ar fi consecinţa negativă, materială sau morală referitor la reclamantă dacă pârâta ar pretinde un asemenea drept de proprietate.
Împotriva acestei sentinţe a formulat apel reclamanta pe care nu l-a motivat în fapt, deşi a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, prin Decizia comercială nr. 260 din 18 mai 2007, a respins, ca nefondat, apelul reclamantei reţinându-se în considerente, în esenţă, că reclamanta nu justifică un interes în promovarea acţiunii sale şi nici nu a făcut dovada că este acţionar la SC C. SA.
În contra acestei din urmă hotărâri, reclamanta a declarat recurs, în motivarea căruia, recurenta susţine că instanţa de apel nu a avut în vedere dosarul nr. 26310/3/2005 al Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială care, în opinia acesteia, reprezintă „istoricul expertizat" al capitalului social al SC C. SA. De asemenea, recurenta mai arată că instanţa de apel nu a motivat soluţia pronunţată şi nu a avut în vedere înscrisurile depuse la dosarul de fond. Invocă temei de drept dispoziţiile art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ., fără să indice motivele de nelegalitate şi solicită casarea deciziei cu trimiterea cauzei spre rejudecare la tribunal.
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, în raport de motivele de recurs, Înalta Curte constată următoarele:
Deşi îşi întemeiază recursul pe dispoziţiile art. 304 pct. 7; pct. 8 şi pct. 9 C. proc. civ., în dezvoltarea motivelor de recurs reclamanta nu precizează în ce constă nelegalitatea deciziei privind:
- lipsa motivelor pe care se sprijină sau a motivelor contradictorii;
- interpretarea greşită a actului juridic dedus judecăţii;
- lipsa de temei legal sau aplicarea greşită a legii.
Potrivit art. 312 alin. (3) C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 1, 2, 3, 4 şi 5 astfel că în raport de motivele invocate reclamanta solicită, în mod nelegal, casarea deciziei cu trimitere spre rejudecare la tribunal.
Osebit de cele ce preced, Înalta Curte apreciază că în mod legal atât tribunalul cât şi curtea de apel au constatat lipsa de interes a reclamantei în promovarea acestei acţiuni având ca obiect „constatarea nulităţii absolute privind oricare drept de proprietate asupra a 10 % din capitalul social al SC C. SA, pretins de pârâtă" precum şi consecinţele cu privire la reclamantă referitoare la un asemenea drept de proprietate.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că motivele de recurs sunt nefondate şi în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmează să respingă recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta L.D.G.D. împotriva deciziei nr. 260 din 18 mai 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 februarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 740/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 750/2008. Comercial → |
|---|
