ICCJ. Decizia nr. 897/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 897/2008
Dosar nr. 4081/115/2006
Şedinţa publică din 5 martie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 394 din 2 martie 2007, pronunţată de Tribunalul Caraş – Severin, în dosar nr. 4081/115/2006, s-a respins acţiunea comercială formulată de reclamanta SC F. Caraş - Severin, împotriva pârâtelor Primăria Municipiului Reşiţa şi C.L.M. Reşiţa, pentru pretenţii.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că pretenţiile reclamantei faţă de pârâtele Primăria şi C.L. Reşiţa sunt pretenţii de natură comercială, astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la dosar.
Conform art. 7201 alin. (1) C. proc. civ., în procesele şi cererile în materie comercială evaluările în bani, înainte de introducerea cererii dechemare în judecată, reclamantul va încerca soluţionarea litigiului prin consiliere directă cu cealaltă parte.
Întrucât reclamanta nu a îndeplinit procedura prevăzută de art. 7201 C. proc. civ., instanţa a respins acţiunea comercială formulată de reclamanta SC F. Caraş - Severin.
Împotriva acestei sentinţe a formulat apel, în termen legal şi motivat, reclamanta SC F. Caraş - Severin, criticând-o ca netemeinică şi nelegală şi solicitând trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
În motivare, arată că acţiunea introdusă a fost civilă şi nu comercială, deoarece nu are şi nici nu a avut contract cu Primăria Reşiţa sau cu C.L. Reşiţa, pentru a construi împreună Blocurile B6 şi B7 D., ci cu I.J.G.C.L. Caraş - Severin, care ulterior s-a transformat în SC P. SA, iar în anul 1966 Primăria Reşiţa a preluat de la aceştia executarea apartamentelor de la aceste blocuri.
Prin Decizia nr. 167 din 21 iunie 2007, Curtea de Apel Timişoara a respins recursul reclamantei ca nefondat.
Împotriva acestei decizii reclamanta SC F. Caraş – Severin a declarat recurs, în termen, solicitând casarea ei cu trimitere spre rejudecare la prima instanţă fiind vorba de o cauză civilă.
În motivarea recursului se susţine că reclamanta a formulat împotriva pârâţilor o acţiune civilă nu comercială iar tribunalul a transformat-o într-o acţiune comercială şi de aceea instanţa de apel ar fi trebuit să constate că este o „transformare total nefondată" sau să admită încercarea de conciliere făcută de reclamantă după ce a aflat soluţia instanţei de fond.
Examinând recursul prin prisma motivului invocat Înalta Curte constată că acesta este nefondat.
Deşi recurenta nu face o încadrare în drept a motivului invocat, din dezvoltarea acestuia, destul de deficitară, rezultă că ar putea fi încadrat în motivul prevăzut de pct. 9 al art. 304 C. proc. civ., respectiv aplicarea greşită a prevederilor art. 292 şi 295 alin. (2) C. proc. civ., la care recurenta face trimitere.
Motivul invocat nu este întemeiat întrucât, făcând o corectă aplicare a prevederilor legale, respectiv a art. 7201 C. proc. civ., instanţa de apel, după ce a apreciat, în mod just, ca şi tribunalul, că se află în prezenţa unei cauze de natură comercială, a stabilit, în mod corect, că acţiunea reclamantei este inadmisibilă datorită neefectuării concilierii prealabile. Aceasta întrucât raporturile juridice dintre părţi sunt, în mod evident, raporturi de natură comercială, iar acţiunea reclamantei, indiferent de reprezentarea pe care aceasta a avut-o la introducerea ei, este una comercială.
Nici prevederile art. 292 şi 295 alin. (2) C. proc. civ., invocate de recurentă şi nici cele ale art. 7201 nu permit efectuarea concilierii prealabile în faza apelului şi nici după sesizarea instanţei cu o acţiune comercială evaluabilă în bani şi de aceea, în mod corect, instanţa de apel a reţinut că nu poate admite apelul şi să trimită cauza spre rejudecare primei instanţe, în vederea efectuării procedurii de conciliere.
Faţă de cele de mai sus, Înalta Curte urmează ca, în temeiul art. 312 C. proc. civ., să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta SC F. SRL Caraş - Severin prin administrator judiciar I.P.U.R.L. CONTA Reşiţa, împotriva deciziei nr. 167 din 21 iunie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 martie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 819/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 900/2008. Comercial → |
|---|
