ICCJ. Decizia nr. 898/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 898/2008
Dosar nr. 14730/3/2005
Şedinţa publică din 5 martie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Bucureşti la data de 21 aprilie 2005, reclamanta A.V.A.S. a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâţii C.M.P., G.P., V.E., M.C.P. şi J.A., instanţa de judecată să pronunţe o hotărâre prin care să dispună obligarea pârâţilor la plata sumei de 574.500.000 lei, reprezentând penalităţi calculate ca urmare a neefectuării investiţiilor asumate prin contractul de vânzare - cumpărare de acţiuni din 31 martie 2000 şi obligarea acestora la realizarea investiţiei sub sancţiunea plăţii de daune cominatorii în cuantum de 1 milion lei pe zi de întârziere.
Tribunalul Bucureşti prin sentinţa nr. 4708 din 8 iunie 2006 a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi a respins acţiunea, ca neîntemeiată.
Curtea de Apel Bucureşti prin Decizia nr. 279 din 30 mai 2007 a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta reclamantă A.V.A.S. împotriva sentinţei primei instanţe.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut, în esenţă, că obligaţia realizării investiţiilor de mediu a fost respectată de pârâţi, aceştia desfăşurând activitatea de tăbăcire şi finisare a pieilor, iar după data încetării acestei activităţi, executarea obligaţiei realizării investiţiilor de mediu nu mai poate subzista întrucât scopul acestei obligaţii nu mai există.
Împotriva menţionatei decizii a declarat recurs apelanta - reclamantă A.V.A.S. invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În dezvoltarea acestui motiv recurenta a arătat, în esenţă, că Decizia atacată a fost dată cu încălcarea art. 10 lit. c) pct. 3, art. 16, art. 261 alin. (2) şi art. 271 din OG nr. 25/2002 raportate la art. 969, art. 970 şi art. 1073 C. civ., ignorându-se evocatele articole ce reglementează posibilitatea modificării contractului privind programul de investiţii de mediu în cazul în care după semnarea contractului, cumpărătorul prezintă un nou program de conformare aprobat de autoritatea de mediu competentă, cu obligaţia plăţii diferenţei dintre valoarea investiţiilor angajate prin contract şi valoarea confirmată prin certificatul întocmit de către cenzorii societăţii, arătând că investiţiile pentru protecţia mediului pot fi efectuate fie, conform contractului încheiat anterior intrării în vigoare a OG nr. 25/2002, cât şi în numerar, sumele fiind înregistrate în contul curent al societăţii, în situaţia în care obiectivele stabilite prin programul de conformare nu mai pot fi realizate.
Recursul este fondat.
Reclamanta a solicitat prin acţiunea introductivă obligarea pârâţilor la plata sumei de 574.500.000 lei ROL, reprezentând penalităţi calculate ca urmare a neefectuării investiţiilor asumate prin contractul de vânzare - cumpărare de acţiuni din 31 martie 2000 şi obligarea pârâţilor la realizarea investiţiei, sub sancţiunea plăţii de daune cominatorii în cuantum de 1 milion lei pe zi de întârziere.
Potrivit art. 8.9 alin. (9) din contract, cumpărătorul – pârâţii – se obligă să efectueze în societate pe o perioadă de 2 ani, începând cu data de 1 aprilie 2000, o investiţie pentru realizarea măsurilor cuprinse în programul pentru conformare în sumă de 1.915.000.000 lei ROL, iar potrivit art. 8.9 alin. (10) din contract, în cazul neefectuării investiţiilor, cumpărătorul – pârâţii – se obligă să plătească vânzătorului – reclamantei – o penalitate egală cu 30% din suma rămasă neinvestită la sfârşitul fiecărui an şi cumulat, acesta din urmă nefiind răspunzător pentru daunele aduse mediului înconjurător ca urmare a neefectuării investiţiilor, şi, deopotrivă, pentru urmărirea şi verificarea respectării clauzelor contractuale, pârâţii au obligaţia de a transmite reclamantei un raport care să ateste valoarea investiţiei până cel târziu la data de 31 aprilie 2002, vizat de cenzori.
Reclamanta a calculat pârâţilor pentru nerespectarea contractului, penalităţi în sumă de 574.500.000 lei, în conformitate cu art. 8.9 alin. (10) din contract, astfel cum a fost modificat prin actul adiţional potrivit căruia pârâţii vor plăti reclamantei o penalitate de 30% din valoarea investiţiilor nerealizate la sfârşitul fiecărei perioade de investiţie şi cumulat.
Cum, potrivit art. 969 C. civ., convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante, iar, din examinarea soluţiei date în apel, ce confirmă hotărârea primei instanţe, se constată ignorarea precitatului text legal la pronunţarea deciziei atacate şi, cum instanţa de apel a omis să pună în vedere reclamantei să precizeze valoarea rămasă neexecutată care induce calcularea penalităţilor conform prevederilor contractuale, Înalta Curte urmează să admită recursul, să caseze Decizia atacată şi să trimită cauza aceleiaşi instanţe spre rejudecare.
Aşa fiind, în temeiul art. 312 alin. (1) – (3) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta A.V.A.S. Bucureşti, împotriva deciziei nr. 279 din 30 mai 2007, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, casează Decizia atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 5 martie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 896/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 899/2008. Comercial → |
|---|
