ICCJ. Decizia nr. 902/2008. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 902/2008
Dosar nr. 1142/100/2006
Şedinţa publică din 5 martie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 3377, pronunţată la data de 12 octombrie 2006, Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Maramureş a respins acţiunea precizată, formulată de reclamanta SC R. SA Oradea, în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Judeţean Maramureş, Municipiul Sighetu Marmaţiei şi SC I. SRL; a admis cererea de intervenţie formulată de SC A. SA Sighetu Marmaţiei în interesul pârâtului Municipiul Sighetu Marmaţiei şi a respins cererea de chemare în garanţie a SC I. SRL Baia Mare formulată de pârâtul Municipiul Sighetu Marmaţiei.
Spre a hotărî astfel instanţa de fond a reţinut, în principal, că acţiunea reclamantei privind constatarea existenţei obligaţiei solidare de plată a pârâţilor Municipiul Sighetu Marmaţiei şi Consiliul Judeţean Maramureş a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 991 C. civ., care instituie gestiunea de afaceri şi art. 42 C. com., ori, în speţă, condiţiile gestiunii de afaceri nu sunt îndeplinite, întrucât pârâtul Municipiul Sighetu Marmaţiei, prin încheierea contractului din 3 aprilie 2001 cu reclamanta nu a acţionat în interesul Consiliului Judeţean Maramureş, ci pentru înlăturarea imediată a efectelor inundaţiilor ce au afectat Municipiul Sighetu Marmaţiei şi comunele limitrofe şi, de altfel, nici nu putea gera aceste afaceri, faţă de dispoziţiile de principiu în materia execuţiei bugetare care nu permit aplicarea dispoziţiilor invocate de reclamantă privitoare la gestiunea de afaceri, iar lipsa incidenţei acesteia atrage inadmisibilitatea solidarităţii pârâţilor şi lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtului Consiliul Judeţean Maramureş, având în vedere că între reclamantă şi acest pârât nu există niciun raport juridic de natură să atragă obligarea sa la plata unor pretenţii, situaţie ce justifică admisibilitatea cererii de intervenţie formulată în interesul său, considerându-se că respingerea acţiunii principale faţă de pârâtul Municipiul Sighetu Marmaţiei impune respingerea cererii de chemare în garanţie a SC I. SRL Baia Mare pe care acesta a formulat-o şi că solicitarea lărgirii cadrului procesual prin introducerea în cauză a SC I. SRL Baia Mare nu întruneşte cerinţele art. 112 C. proc. civ., astfel că, în temeiul art. 143 C. proc. civ., a admis excepţia nulităţii acestei cereri.
Apelul formulat de reclamantă împotriva sentinţei tribunalului a fost respins de Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Cluj, prin Decizia civilă nr. 134, pronunţată la data de 15 iunie 2007.
Pentru a pronunţa această decizie instanţa de apel a reţinut că temeiul de drept pe care reclamanta şi-a fundamentat pretenţiile nu poate fi modificat sau înlocuit în apel, faţă de dispoziţiile art. 294 alin. (1) C. proc. civ., iar aceasta a indicat, expres, că îşi întemeiază acţiunea pe gestiunea de afaceri, invocând art. 991 C. civ., care nu se poate întemeia pe un contract, respectiv pe contractul privind executarea în antrepriză a lucrărilor de construcţii montaj din 3 aprilie 2001 în care a avut calitatea de antreprenor, cum greşit a considerat reclamanta, care nu şi-a corectat această deficienţă în faţa primei instanţe, care a reţinut corect că o astfel de acţiune este inadmisibilă, iar în apel cauza acţiunii nu mai poate fi modificată.
Împotriva menţionatei decizii a formulat recurs apelanta - reclamantă, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.
În motivarea recursului s-a arătat că instanţa de apel a reţinut greşit că instanţa de fond a constatat inadmisibilitatea acţiunii cu toate că aceasta a constatat inadmisibilitatea solidarităţii răspunderii pârâţilor şi a respins apelul pentru acest motiv, fără a pune în discuţia părţilor excepţia inadmisibilităţii, critici ce pot fi încadrate, cu aplicarea art. 306 alin. (3) C. proc. civ., în dispoziţiile art. 304 pct. 5 – recurenta, nedezvoltând motivele invocate, prevăzute de art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., spre a putea fi analizate şi nepecizând relevanţa evocării aspectelor vizând fondul cauzei şi judecata în primă instanţă a acesteia, faţă de Decizia atacată şi de dispoziţiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ., care statuează asupra obiectului recursului.
Prin întâmpinările formulate în cauză, intimaţii Municipiul Sighetu Marmaţiei, Consiliul Judeţean Maramureş şi SC I. SRL au solicitat respingerea recursului, răspunzând aspectelor referitoare la fondul cauzei evocate de recurentă.
Recursul este nefondat.
Astfel, este de observat că, chiar dacă, în considerentele deciziei atacate, s-a referit greşit la inadmisibilitatea reţinută de instanţa de fond în motivarea sentinţei, instanţa de apel nu a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii reclamantei şi nu şi-a fundamentat soluţia respingerii apelului pe admiterea acestei excepţii, cum eronat susţine recurenta, aşa încât nu se poate reţine că aceasta a încălcat principiul contradictorialităţii, spre a induce incidenţa motivului prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ.
Aşa fiind, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta SC R. SA Oradea, împotriva deciziei nr. 134 din 15 iunie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 5 martie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 901/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 937/2008. Comercial → |
---|