ICCJ. Decizia nr. 928/2008. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 928/2008
Dosar nr. 1609/118/2006
Şedinţa publică din 6 martie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Constanţa, secţia comercială, prin sentinţa civilă nr. 8365/ COM din 7 decembrie 2006, a admis acţiunea formulată de reclamanta SC I. SA cu sediul social în Medgidia, judeţul Constanţa, în contradictoriu cu pârâta SC N.S.B. SRL cu sediul social în Medgidia, judeţul Constanţa, în sensul că a dispus evacuarea pârâtei de pe terenul în suprafaţă de 142,5 m.p. situat în zona preuzinală a SC I. SA şi obligarea ei la ridicarea construcţiilor provizorii amplasate pe acest teren.
De asemenea, a mai fost obligată pârâta şi la plata sumei de 318,30 Ron reprezentând cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei.
Instanţa de fond a reţinut, în principal, că prin contractul de închiriere nr. 268 din 20 ianuarie 2005 locatoarea SC I. SA a încredinţat pârâtei locatare SC N.S.B. SRL folosinţa terenului în suprafaţă de 142,5 m.p., situat în zona preuzinală a reclamantei, pentru desfăşurarea activităţii comerciale de alimentaţie publică, pe perioada 1 ianuarie 2005 – 30 iunie 2005.
În contract a fost stipulat, la art. 10 lit. e), că la încetarea duratei locaţiunii, locatara va restitui terenul închiriat, în starea în care l-a primit.
Prin acte adiţionale, părţile au consimţit asupra prelungirii contractului până la data de 30 iunie 2006. Reclamanta a comunicat pârâtei, prin adresa nr. 2650 din 26 iulie 2006, că la data de 30 iunie 2006 contractul a încetat de drept.
Pârâta nu a depus întâmpinare.
Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia civilă nr. 76/ COM din 26 martie 2007, a respins excepţia anulării apelului, ca netimbrat, şi a respins apelul pârâtei SC N.S.B. SRL Medgidia împotriva sentinţei civile nr. 8365/ COM din 7 decembrie 2006 pronunţată de Tribunalul Constanţa, secţia comercială, în dosarul nr. 1609/118/2006 (5710/COM/2006).
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a preluat, în esenţă toate argumentele reţinute de prima instanţă în fundamentarea soluţiei de admitere a acţiunii reclamantei.
Împotriva deciziei civile nr. 76/ COM din 26 martie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială de contencios administrativ şi fiscal, a promovat recurs pârâta SC N.S.B. SRL, care a criticat această hotărâre pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând admiterea recursului, deoarece au fost încălcate principiile fundamentale ale contradictorialităţii, oralităţii şi dreptului la apărare, pârâta având angajat un avocat care din motive medicale nu a putut fi prezent la dezbaterea cauzei în fond. De asemenea, în speţă, nu este admisibilă evacuarea, chiriaşii au devenit posesorii nelegitimi ai terenului, chiria a fost permanent plătită, intervenind tacita relocaţiune pe o durată nedeterminată, iar pe teren se află construcţii cu caracter definitiv având destinaţia de spaţii comerciale.
Intimata reclamantă SC I. SA a depus întâmpinare, motivată în fapt şi în drept, prin care a cerut în principal nulitatea recursului în condiţiile art. 3021 C. proc. civ. şi în subsidiar respingerea ca nefondat.
Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de toate criticile formulate în cererea de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a respinge ca nefondat recursul pârâtei, pentru următoarele considerente.
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta SC I. SA a solicitat evacuarea pârâtei de pe terenul în suprafaţă de 142,5 m.p. închiriat în baza contractului de închiriere nr. 268 din 20 octombrie 2005 şi ulterior prelungit prin actele adiţionale nr. 2743 din 27 iulie 2005 şi nr. 426 din 3 februarie 2006, având în vedere că perioada de închiriere a expirat la data de 30 iunie 2006, vizând şi ridicarea construcţiilor provizorii amplasate pe acesta.
Atât instanţa de fond cât şi cea de apel, au interpretat corect întinderea drepturilor şi obligaţiilor asumate reciproc de părţi conform contractului de închiriere şi actelor adiţionale, dând eficienţă juridică art. 10 lit. e) care prevede în sarcina chiriaşului obligaţia ca la sfârşitul contractului să restituie terenul închiriat în starea corespunzătoare în care l-a primit.
Mai mult, reclamanta, prin adresa nr. 2264 din 27 iunie 2006 a adus la cunoştinţă pârâtei hotărârea Consiliului de Administraţie şi a Adunării Generale a Acţionarilor de a vinde terenul către o altă societate comercială.
Din verificarea documentaţiei existente la dosar, respectiv certificatul de urbanism nr. 45 din 19 aprilie 1994 şi autorizaţia de construcţie nr. 236 din 2 octombrie 1995 eliberate de Primăria municipiului Medgidia, construcţiile edificate pe terenul închiriat au caracterul de construcţii provizorii, astfel că nu pot fi primite apărările recurentei care a invocat în motivele de recurs o altă situaţie decât cea descrisă anterior.
Pârâtei SC N.S.B. SRL nu i-a fost încălcat dreptul la apărare, întrucât, prin cererea depusă, la data de 30 noiembrie 2006, av. S.G., a solicitat un termen, precizând că din motive personale nu poate participa la judecarea cauzei cu termen la 30 noiembrie 2006, toate aceste împrejurări neputând fi circumscrise dispoziţiilor art. 156 C. proc. civ. Instanţa nu poate acorda termen decât pentru motive temeinice, iar amânarea pronunţării pentru data de 7 noiembrie 2007 nu a adus nici un prejudiciu părţii care o invocă. De remarcat că în faza procesuală a fondului pârâta nu a făcut dovada că are asigurată asistenţa juridică, la dosar lipsind împuternicirea avocaţială a persoanei care a avut amânarea cauzei.
Este de necontestat că art. 6 pct. 1 din C.E.D.O. consacră, într-o largă accepţie, asigurarea şi recunoaşterea, aplicarea universală şi efectivă a obligaţiei de a fi respectate drepturile omului, prin aceea că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege care va hotărî asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil. În soluţionarea cauzei au dovedit pe deplin că au respectat cu rigurozitate spiritul european al echităţii juridice, ţinând cont de toate garanţiile conferite privitoare atât la exercitarea dreptului la apărare, contradictorialitate şi al egalităţii armelor în procesul civil.
În temeiul art. 274 C. proc. civ., urmează a obliga recurenta la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă.
Pentru aceste raţiuni urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC N.S.B. SRL cu sediul în Medgidia, împotriva deciziei civile nr. 76/ COM din 26 martie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială de contencios administrativ şi fiscal, nefiind îndeplinită nici una din cerinţele prevăzute de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC N.S.B. SRL Medgidia, împotriva deciziei nr. 76/ COM din 26 martie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Obligă recurenta la 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 6 martie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 926/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 929/2008. Comercial → |
---|