ICCJ. Decizia nr. 931/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 931/2008
Dosar nr. 14422/3/2006
Şedinţa publică din 6 martie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin sentinţa comercială nr. 6620 din 8 septembrie 2006, a respins, ca neîntemeiată, acţiunea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanta S.I.F. MUNTENIA cu sediul social în Bucureşti în contradictoriu cu pârâta SC U.S.C. SA cu sediul social în Bucureşti.
Instanţa de fond a reţinut, în principal, că reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâta SC U.S.C. SA Bucureşti anularea parţială (pct. 1, 2 şi 4) a H.A.G.E.A.S. din data de 13 martie 2006, ca fiind în contradicţie cu dispoziţiile legale cuprinse în Legea nr. 31/1990 republicată şi Legea nr. 297/2004.
Reclamanta a criticat hotărârea atacată susţinând încălcarea normelor imperative prevăzute de art. 17 alin. (7) din Legea nr. 31/1990 republicată, arătând că în convocatorul dat publicităţii este menţionat şi punctul diverse, nerezultând cu claritate problemele ce urmau a fi supuse discuţiilor adunării generale, fiind încălcat dreptul la informarea acţionarilor.
Tribunalul a apreciat neîntemeiată critica adusă de reclamantă întrucât, astfel cum rezultă din cuprinsul procesului-verbal de şedinţă şi a hotărârii menţionate, au fost dezbătute numai problemele expres prevăzute pe ordinea de zi, fără ca la punctul diverse să fie discutate alte aspecte care să reclame adoptarea unei hotărâri de către adunarea generală.
În aceste condiţii, nu a fost încălcat dreptul de informare al acţionarilor astfel încât nu este incidentă sancţiunea nulităţii hotărârii.
Un alt aspect de nelegalitate invocat de reclamantă a fost acela că acţionării societăţii pârâte nu au fost informaţi de necesitatea sau oportunitatea delegării, nu li s-a pus la dispoziţie documentele justificative, fiind încălcate dispoziţiile art. 209 şi 210 din Legea nr. 297/2004.
Instanţa a apreciat neîntemeiată şi această critică întrucât, aşa cum susţine şi pârâta, hotărârea adunării generale a vizat reînnoirea mandatului Consiliului de Administraţie privind atribuţia de majorare a capitalului social. Din conţinutul procesului-verbal de şedinţă rezultă că acţionarii au fost informaţi cu privire la necesitatea prelungirii mandatului Consiliului de Administraţie, precizându-se de către preşedintele şedinţei, reprezentant legal al acţionarului majoritar SC N.T. SA, faptul că această din urmă societate întâmpină dificultăţi în legătură cu obţinerea documentelor necesare aportării la capitalul social a parcării.
Au fost înlăturate şi criticile reclamantei cu privire la încălcarea dispoziţiilor art. 240 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 297/2004.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, prin Decizia comercială nr. 136 din 8 martie 2007, a respins, ca nefondat, apelul reclamantei S.I.F.M. SA prin S.A.I.M.I. SA Bucureşti, împotriva sentinţei comerciale nr. 6620 din 8 septembrie 2006, fiind preluate, în esenţă, toate argumentele primei instanţe.
Împotriva deciziei comerciale nr. 136 din 8 martie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, a promovat recurs reclamanta S.I.F. M. Bucureşti prin administratorul său de portofoliu S.A.I.M.I. SA care în temeiul dispoziţiilor art. 304 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului şi modificarea în tot a deciziei atacate, în sensul admiterii apelului iar pe fondul cauzei să fie anulată, ca nelegală, hotărârea A.G.E.A. din 13 martie 2006 a SC U.S.C. SA.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a evocat încălcarea dispoziţiilor art. 209 din Legea nr. 297/2004 raportat la art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990 republicată, reclamanta nerealizând obligaţia de informare a societăţii pârâte, precum şi încălcarea dispoziţiilor art. 240 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 297/2004, prin nerespectarea condiţiilor de cvorum atunci când A.G.A. este chemată să se pronunţe cu privire la majorarea capitalului social.
Intimata pârâtă SC U.S.C. SA a depus întâmpinare, prin care a cerut respingerea recursului.
Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de toate criticile aduse în cererea de recurs, constată că acestea sunt nejustificate, urmând a respinge, ca nefondat, recursul reclamantei pentru următoarele considerente.
Prin hotărârea nr. 1 a A.G.E.A. SC U.S.C. SA a fost aprobată reînnoirea mandatului Consiliului de Administraţie privind atribuţia de majorare a capitalului social pentru o perioadă de încă un an de zile respectiv 31 ianuarie 2007, cât şi nivelul maxim de 100 milioane Ron până la care administratorii pot decide majorarea capitalului social în urma delegării de competenţă. S-a hotărât totodată ca data de înregistrare pentru identificarea acţionarilor asupra cărora să se răsfrângă efectele hotărârii adunării generale a acţionarilor să fie data de 24 martie 2006. A fost împuternicit B.O.J. pentru a înregistra şi ridica menţiunile de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Municipiului Bucureşti.
Reclamanta, în calitate de acţionar al societăţii pârâte, deţinând un număr de 188.771 acţiuni reprezentând 9,6 % din capitalul social, respectiv 10,18 % din drepturile de vot a participat la A.G.E.A. din 13 martie 2006 votând împotriva propunerii de reînnoire a mandatului Consiliului de Administraţie privind atribuţia de majorare a capitalului social pentru un an de zile.
Din verificarea documentaţie existente, rezultă că au fost respectate dispoziţiile art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, deoarece convocarea A.G.E.A. din 13 martie 2006 a cuprins locul şi data ţinerii adunării, precum şi ordinea de zi, cu menţionarea explicită a tuturor problemelor care au făcut obiectul dezbaterilor adunării.
Mai mult au fost supuse dezbaterilor şi aprobării A.G.E.A. numai punctele înscrise pe ordinea de zi.
Chiar dacă reclamanta are un reprezentant permanent în Consiliul de Administraţie al societăţii pârâte, aspect necontestat, nu s-a făcut dovada efectivă a necunoaşterii şi a neinformării cu privire la hotărârea Consiliului de Administraţie.
Este de necontestat că atât dispoziţiile cuprinse în Legea nr. 31/1990 cât şi în Legea nr. 297/2004 sunt permisive privind posibilitatea delegării exerciţiului unor atribuţii ale adunării generale a acţionarilor către consiliul de administraţie.
În acest context, una din atribuţiile adunării generale extraordinare care poate fi delegată consiliului de administraţie este cea menţionată în art. 113 lit. f) din Legea nr. 31/1990 şi anume majorarea capitalului social.
Potrivit art. 236 alin. (1) din Legea nr. 297/2004, orice majorare a capitalului social trebuie să fie hotărâtă de adunarea generală extraordinară a acţionarilor. Art. 236 alin. (2) prevede că actul constitutiv sau adunarea generală extraordinară pot autoriza majorarea capitalului social până la un nivel maxim, iar în limitele nivelului maxim fixat, administratorii pot decide, în urma delegării de atribuţii, majorarea capitalului social. Această competenţă se acordă administratorilor pe o durată de maximum un an şi poate fi reînnoită de către adunarea generală pentru o perioadă care, pentru fiecare reînnoire, nu poate depăşi un an.
Hotărârea A.G.E.A. din 13 martie 2006 a vizat la pct. 1 şi 2 următoarele aspecte:
1. Reînnoirea mandatului Consiliului de Administraţie privind atribuţia de majorare a capitalului social şi stabilirea perioadei până la care administratorii au această delegare de competenţă şi.
2. Stabilirea nivelului maxim până la care administratorii pot decide, în urma delegării de atribuţii, majorarea capitalului social.
Nu lipsit de relevanţă este că printr-o hotărâre A.G.E.A. nr. 2 din 31 ianuarie 2005 a SC U.S.C. SA s-a decis aprobarea delegării către consiliul de administraţie a atribuţiei de majorare a capitalului social, pe o perioadă de un an.
Cu respectarea aceloraşi condiţii de formă şi fond, prin prezenta hotărâre contestată de pârâtă, s-a procedat la reînnoirea mandatului consiliului de administraţie, cu acelaşi scop cu cel expus iniţial.
Nu poate fi primită nici critica recurentei referitoare la respectarea cvorumului în luarea deciziilor A.G.E.A. din 13 martie 2006, având în vedere că au fost prezenţi 10 acţionari persoane fizice şi juridice, deţinând un număr de 1.675.355 acţiuni, reprezentând 80,43 % din capitalul social, respectiv 90,33 % din drepturile de vot, iar aprobarea a fost luată cu majoritate de voturi, respectiv 79,41 % din drepturile de vot.
Pentru aceste raţiuni urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta S.I.F.M. SA prin S.A.I.M.I. SA Bucureşti împotriva deciziei comerciale nr. 136 din 8 martie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, nefiind îndeplinite nici una din condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta S.I.F.M. SA prin S.A.I.M.I. SA Bucureşti, împotriva deciziei nr. 136 din 8 martie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 6 martie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 93/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 934/2008. Comercial → |
|---|
