ICCJ. Decizia nr. 961/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 961/2008
Dosar nr.25852/3/2006
Şedinţa publică din 7 martie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 20 mai 2005, reclamanta SC T. SRL a solicitat obligarea pârâtelor SC R.N.R. SRL şi SC P.T. SRL în solidar la înlocuirea motorului defect al autoturismului aflat în termen de garanţie.
Reclamanta şi-a precizat ulterior acţiunea şi a solicitat citarea în cauză în calitate de pârâtă a SC R.N. SA ca urmare a schimbării denumirii pârâtei SC R.N.R. SRL.
Prin sentinţa comercială nr. 71 din 9 mai 2006, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, a rezolvat conflictul negativ de competenţă ivit între Tribunalul Bucureşti şi Judecătoria Sector 1 şi a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială, faţă de obiectul acţiunii (obligaţia de a face).
Această instanţă a înregistrat cauza sub nr. 25852/3/2006, iar la termenele din 20 octombrie 2006 şi 12 ianuarie 2007, a respins, ca neîntemeiate, excepţiile privind lipsa calităţii procesuale active a reclamantei şi respectiv excepţia prescripţiei invocate de pârâta SC R.N.R. SA.
Prin sentinţa comercială nr. 2059 din 16 februarie 2007 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială, s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a SC R.R. SA şi s-a respins acţiunea reclamantei ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă faţă de pârâta SC R.N.R. SA.
Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că reclamanta nu a justificat în condiţiile art. 112 C. proc. civ., legitimarea procesuală pasivă a pârâtei SC R.N.R. SA, întrucât calitatea de vânzător a avut-o societatea N.R. SRL şi nu s-a făcut dovada identităţii între cele două societăţi şi nici existenţa unor relaţii contractuale cu pârâta SC R.N.R. SA.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin Decizia comercială nr. 381 din 12 septembrie 2007, a admis apelul reclamantei SC T. SRL cu sediul în Galaţi declarat împotriva sentinţei instanţei de fond pe care a desfiinţat-o şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
S-a reţinut în considerentele hotărârii că iniţial intimata-pârâtă SC R.N.R. SA a recunoscut că este titular al obligaţiei de garanţie care îi conferea şi calitate procesuală pasivă în raport de obiectul litigiului, dar s-a apărat că obligaţia de reparare a motorului cade în sarcina exclusivă a service-ului la care reclamanta s-a adresat.
În mod greşit a fost scoasă din cauză pârâta SC R.N.R. SA (în prezent SRL).
Instanţa a stabilit că acţiunea a fost soluţionată numai faţă de pârâta SC P.T. SRL în mod formal, fără a se intra în cercetarea fondului, iar motivarea lacunară făcea trimitere la lipsa calităţii procesuale a celeilalte intimate-pârâte.
Împotriva acestei decizii pârâta SC P.T. SRL cu sediul în Brăila (în prezent SC A.A. SRL Brăila) a declarat recurs în temeiul dispoziţiilor art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ. şi a solicitat admiterea acestuia, modificarea hotărârii instanţei de apel şi menţinerea faţă de SC P.T. SRL ca temeinică şi legală a sentinţei instanţei de fond.
S-a susţinut în temeiul dispoziţiilor art. 304 pct. 7 C. proc. civ., că Decizia recurată nu cuprinde conform dispoziţiilor art. 261 pct. 5 C. proc. civ., motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei în pronunţarea soluţiei. Că intimata-reclamantă nu a criticat soluţia instanţei de fond în ceea ce priveşte respingerea acţiunii, ca neîntemeiată, faţă de SC P.T. SRL şi deci a achiesat la aceasta, înţelegând să conteste sentinţa tribunalului numai referitor la intimata-pârâtă SC R.N.R. SA.
A precizat recurenta că tribunalul s-a pronunţat în ceea ce o priveşte pe fondul litigiului şi a reţinut că aceasta nu poate să-şi asume vreo obligaţie de garanţie în privinţa înlocuirii motorului autoturismului.
Sub acest aspect în mod greşit instanţa de apel a reţinut că litigiul a fost soluţionat de instanţa de fond cu o motivare care face trimitere la lipsa calităţii procesuale a celeilalte intimate-pârâte şi fără să intre în cercetarea fondului şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Recursul pârâtei nu este fondat.
În ceea ce priveşte prima critică întemeiată pe dispoziţiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., prin care s-a susţinut că Decizia instanţei de apel nu cuprinde motivele de fapt şi de drept pe care se sprijină, nu poate fi reţinută cât timp din considerentele acesteia rezultă argumentele avute în vedere la pronunţarea soluţiei de casare cu trimitere spre rejudecare la instanţa de fond, reţinând că cealaltă intimată-pârâtă are calitate procesuală pasivă.
Chiar dacă în motivele de apel reclamanta-intimată nu a criticat hotărârea instanţei de fond decât în ceea ce priveşte pe pârâta SC R.N.R. SA faţă de care s-a reţinut lipsa calităţii procesuale pasive, instanţa a admis apelul formulat de reclamantă având în vedere dispoziţiile art. 297 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora în cazul în care se constată că în mod greşit prima instanţă a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului, instanţa de apel va desfiinţa hotărârea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare primei instanţe.
Pe de altă parte, în raport de considerentele sentinţei instanţei de fond prin care s-a reţinut că acţiunea reclamantei promovată împotriva pârâtei-reclamante SC P.T. SRL este neîntemeiată şi a fost formulată în strânsă legătură cu afirmarea obligaţiei de garanţie, în mod corect instanţa de apel a avut în vedere faptul că acţiunea a fost soluţionată doar în modformal şi fără a se intra în cercetarea fondului şi a trimis cauza spre rejudecare în temeiul dispoziţiilor art. 297 alin. (1) C. proc. civ., la aceeaşi instanţă de fond.
În raport de aceste considerente susţinerea recurentei întemeiată pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., că Decizia instanţei de apel a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii, nu poate fi reţinută .
Aşa fiind, urmează ca potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ., să se respingă, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC A.A. SRL Brăila (fostă SC P.T. SRL).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC A.A. SRL BRĂILA împotriva deciziei nr. 381 din 12 septembrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 martie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 960/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 974/2008. Comercial → |
|---|
