ICCJ. Decizia nr. 1015/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1015/2009
Dosar nr. 1879/2/2007
Şedinţa publică din 26 martie 2009
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 13 iunie 2005, reclamanta A.V.A.S. a chemat în judecată pârâtele SC C. SA, SC R.I. SA, O.R.C. de pe lângă Tribunalul Bucureşti, solicitând să se constate nulitatea absolută a hotărârii A.G.A. SC C. SA Călăraşi din data de 13 iulie 2001 prin care s-a hotărât fuziunea dintre SC C. SA şi SC R.I. SA, iar în subsidiar, în urma admiterii acestui prim capăt de cerere, a solicitat să se constate nulitatea actelor subsecvente: hotărârea A.G.E.A. SC R.I. SA din data de 10 noiembrie 2001, actul adiţional la actul constitutiv al SC R.I. SRL autentificat din 9 decembrie 1999 de BNP A.T., încheierea nr. 1012 din 6 februarie 2002 pronunţată de Judecătorul delegat la O.R.C. de pe lângă Tribunalul Bucureşti. De asemenea, reclamanta a mai solicitat ca instanţa să dispună repunerea părţilor în situaţia anterioară fuziunii.
În motivare, reclamanta a arătat că la data de 11 iunie 1999 între A.V.A.S., în calitate de vânzător, şi SC R.I. SA, în calitate de cumpărător, a intervenit contractul de vânzare - cumpărare de acţiuni având ca obiect un număr de 1.215.233 acţiuni reprezentând 100% din capitalul social al SC C. SA Ialomiţa.
Întrucât societatea privatizată nu deţinea la data privatizării certificatele de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, în conformitate cu prevederile art. 7.6 din contractul de vânzare - cumpărare de acţiuni, părţile au convenit ca, după obţinerea de către societatea privatizată a acestor certificate şi înregistrarea la registrul comerţului a majorării capitalului social cu valoarea acestor terenuri, vânzătorul să facă prima ofertă de vânzare către cumpărător, în limita cotei de capital social al societăţii deţinută de acesta la data ofertei de vânzare.
În perioada de derulare a contractului de vânzare - cumpărare de acţiuni, societatea privatizată a obţinut trei certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor aflate în administrarea sa. Deşi cumpărătorul avea datoria să majoreze capitalul social al SC C. SA cu valoarea terenurilor asupra cărora a obţinut certificatele de atestare a dreptului de proprietate şi să facă menţiunile corespunzătoare pe seama vânzătorului A.V.A.S. la O.R.C. în vederea vânzării pachetului de acţiuni emise suplimentar, SC R.I. SA nu a înţeles să respecte obligaţia asumată.
Prin hotărârea A.G.E.A. din data de 13 iulie 2001 s-a hotărât fuziunea dintre SC C. SA, ca societate absorbită, şi SC R.I. SA, ca societate absorbantă, iar prin hotărârea A.G.E.A. SC R.I. SA din data de 10 noiembrie 2001 s-a aprobat fuziunea dintre cele două societăţi şi majorarea capitalului social al SC R.I. SA potrivit proiectului de fuziune.
Menţiunile privind modificarea/completarea actului constitutiv au fost înscrise la O.R.C. conform încheierii nr. 1012 din 6 februarie 2002 pronunţată de judecătorul delegat, iar SC C. SA a fost radiată din Registru conform cererii de radiere înregistrată în 21 martie 2002.
Având în vedere că SC C. SA şi SC C. SA nu au înţeles să respecte art. 7.6 din contractul de vânzare - cumpărare de acţiuni şi art. 322 din HG nr. 450/1999, în sensul înregistrării în Registrul Comerţului a majorării capitalului social al SC C. SA cu valoarea terenurilor pentru care s-au obţinut certificatele de atestare a dreptului de proprietate, în schimbul căreia urmau a fi emise noi acţiuni în favoarea vânzătorului, în baza art. 33 lit. b) din OG nr. 25/2002, care conţine o normă juridică cu caracter imperativ, reclamanta a formulat prezenta cerere de constatare a nulităţii absolute.
În aplicarea principiului resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis, reclamanta a solicitat constatarea nulităţii absolute a actelor subsecvente; de asemenea, reclamanta a solicitat şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, astfel încât SC C. SA să poată realiza majorarea de capital social cu valoarea terenurilor asupra cărora a obţinut certificatele de atestare.
În drept, reclamanta a indicat prevederile art. 969 C. civ., art. 322 din HG nr. 450/1999, art. 12 din Legea nr. 137/2002, art. 33 lit. b) din OG nr. 25/2002.
Prin sentinţa comercială nr. 4643 din 14 noiembrie 2005 Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a admis, în parte, cererea formulată de reclamanta A.V.A.S. Bucureşti în contradictoriu cu pârâtele SC C. SA, SC R.I. SA şi O.R.C. de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi a respins ca fiind formulat împotriva persoanei fără capacitate de folosinţă, capătul de cerere referitor la constatarea nulităţii absolute a hotărârii A.G.E.A. din 13 iulie 2001 a SC C. SA, a constatat nulitatea absolută a hotărârii A.G.E.A. SC R.I. SA din 10 noiembrie 2001 şi a actului adiţional constitutiv al aceleiaşi societăţi autentificat din 9 decembrie 1999 şi a respins ca inadmisibil capătul de cerere referitor la constatarea nulităţii absolute a încheierii nr. 1012 din 6 februarie 2002 pronunţată de judecătorul delegat la O.R.C. de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi ca lipsit de obiect cel referitor la repunerea în situaţia anterioară.
Pentru a hotărî astfel s-a reţinut că, la data introducerii acţiunii societatea comercială pârâtă era radiată din Registrul Comerţului şi în consecinţă nu mai avea personalitate juridică şi nici capacitate de folosinţă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel A.V.A.S. Bucureşti, criticând hotărârea instanţei de fond pentru greşita respingere a primului şi ultimului capăt al cererii introductive, respectiv admiterea excepţiei lipsei capacităţii de folosinţă a SC C. SA şi respingerea ca neîntemeiată a capătului ultim al cererii privitor la repunerea părţilor în situaţia anterioară fuziunii.
Prin Decizia comercială nr. 179 din 7 aprilie 2006, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, a respins, ca nefondat, apelul declarat de A.V.A.S.
Prin Decizia nr. 4080 din 11 decembrie 2006 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, a admis recursul declarat de A.V.A.S., s-a casat Decizia comercială nr. 179 din 7 aprilie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, pentru neîndeplinirea dispoziţiilor art. 261 pct. 4 şi 5 C. proc. civ. şi s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Recursul declarat de intervenienta SC P. SA Galaţi a fost respins ca neavenit.
În faza procesuală, a rejudecării apelului după casare la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială la data de 12 martie 2007 a fost înregistrat dosarul nr. 1879/2/2007.
Nu s-au administrat probe noi.
Curtea de Apel Bucureşti prin Decizia comercială nr. 209 din 12 mai 2008 a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanta A.V.A.S. Bucureşti, în contradictoriu cu intimatele SC C. SA, SC R.I. SA, prin administratori judiciari R.M.C.P.I. IPURL şi T.A. SPRL şi intervenienta SC P. SA împotriva sentinţei comerciale nr. 4643 din 14 noiembrie 2005, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, în dosarul nr. 3267/2005.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de apel a reţinut că soluţia instanţei de fond de admitere a excepţiei lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a SC C. SA este legală întrucât la data înregistrării cererii de chemare în judecată era radiată din Registrul Comerţului chiar dacă operaţiunea juridică a fuziunii a fost desfiinţată retroactiv.
De asemenea instanţa de apel a reţinut că repunerea părţilor în situaţia anterioară nu poate avea loc deoarece apelanta reclamantă nu a solicitat şi constatarea nulităţii absolute a majorării capitalului social al SC R.I. SA cu valoarea terenului, întrucât noile acţiuni emise cu valoarea terenului au intrat în patrimoniul A.V.A.S. ca acţionar.
Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs, în termenul legal şi motivat, reclamanta A.V.A.S. Bucureşti, criticând-o pentru nelegalitate, prin reiterarea motivelor din apel sub forma criticilor în recurs, susţinând, în esenţă, că hotărârea instanţei de apel a menţinut, în mod greşit, aprecierea instanţei de fond privind admiterea excepţiei lipsei capacităţii de folosinţă a SC C. SA şi respingerea, ca neîntemeiată a ultimului capăt de cerere privind repunerea părţilor în situaţia anterioară fuziunii, făcând astfel o aplicare greşită a dispoziţiilor art. 238 din Legea 31/1990 şi art. 6 din Legea 26/1990.
În consecinţă, recurenta reclamantă, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. solicită admiterea recursului aşa cum a fost formulat şi motivat în scris, modificarea hotărârii atacate, schimbarea în parte a sentinţei comerciale nr. 4643 din 14 noiembrie 2005 a Tribunalului Bucureşti, iar pe fond, admiterea acţiunii formulate de A.V.A.S. Bucureşti.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Din examinarea actelor de la dosarul cauzei prin prisma motivelor de recurs şi a dispoziţiilor legale incidente cauzei rezultă că instanţa de fond şi instanţa de apel în mod corect au interpretat actul dedus judecăţii şi probatoriile administrate în cauză şi Decizia atacată nu poate fi desfiinţată.
Instanţa de apel a reţinut în mod corect aprecierea instanţei de fond privind admiterea excepţiei lipsei capacităţii de folosinţă a SC C. SA deoarece la data înregistrării cererii de chemare în judecată 13 iunie 2005 SC C. SA era radiată din Registrul Comerţului iar menţiunea radierii nu a fost desfiinţată, chiar dacă operaţiunea juridică a fuziunii a fost desfiinţată retroactiv.
Pronunţând această hotărâre instanţa de apel nu a încălcat şi nici nu a aplicat greşit dispoziţiile legale incidente cauzei respectiv art. 238 alin. (1) şi art. 240 din Legea nr. 31/1990.
Motivul 2 de recurs (repunerea părţilor în situaţia anterioară) a fost respins în mod corect de instanţa de apel deoarece repunerea părţilor în situaţia anterioară nu putea avea loc întrucât reclamanta nu a solicitat şi constatarea nulităţii absolute a majorării capitalului social al SC R.I. SA cu valoarea terenului. Noile acţiuni emise ca efect al majorării capitalului social cu valoarea terenului au intrat în patrimoniul A.V.A.S. în calitatea sa de acţionar al SC R.I. SA.
Procedând astfel ambele instanţe au pronunţat o soluţie care nu contravine dispoziţiilor art. 6 din Legea 26/1990.
De altfel, valoarea terenurilor cu care a fost majorat capitalul social al SC R.I. SA nu lezează interesele A.V.A.S. Bucureşti întrucât noile acţiuni emise ca efect al majorării capitalului social îi aparţin.
Pentru cele ce preced, Înalta Curte în temeiul art. 312 C. proc. civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta A.V.A.S.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta A.V.A.S. Bucureşti împotriva deciziei nr. 209 din 12 mai 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 26 martie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1014/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1016/2009. Comercial → |
|---|
