ICCJ. Decizia nr. 1042/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1042/2009
Dosar nr. 25/86/2003
Şedinţa publică din 31 martie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 29 aprilie 2009, reclamanta Sucursala E. Suceava a chemat în judecată pârâta SN C.F.R., regionala Iaşi, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate că suprafaţa de 135.020 mp situată între staţia C.F.R. Vărăţie şi antestaţia C.E.T. Suceava, pe care s-a edificat linia de racord căi ferate, se află în administrarea directă a SC C. SA Bucureşti – SC T. SA, sucursala Suceava, aşa cum s-a dispus prin decretul de expropriere al CS nr. 202/1981 privind aprobarea documentaţiilor tehnico - economice şi a măsurilor de realizare a unor obiective de investiţii şi prin Decizia Consiliului Popular Judeţean Suceava, nr. 160/1981.
Prin sentinţa nr. 4012 din 29 noiembrie 2006 Tribunalul Suceava, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal, judecând în fond cauza a admis în parte cererea reclamantei SC T. SA Suceava şi a constatat că reclamanta deţine în administrare terenul situat pe traseul cuprins între km 443+2,3 şi 443+7 în suprafaţă de 1.789 mp, identificat în raportul de expertiză întocmit de ing. C.D.
Totodată a respins cererea reclamantei SC T. SA pentru diferenţa solicitată, până la 135.020 mp.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reţinut că, potrivit raportului de expertiză tehnică, doar suprafaţa de 1.789 mp din suprafaţa totală de 15.702 mp teren situat pe traseul cuprins între km 443+2,3 şi 443+7 se află în administrarea reclamantei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta SC T. SA Suceava, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Curtea de Apel Suceava, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 4 din 21 ianuarie 2008 a respins apelul reclamantei ca nefondat.
În pronunţarea acestei hotărâri s-a reţinut că, întemeiat instanţa de fond a avut în vedere în stabilirea situaţiei de fapt, expertiza tehnică de specialitate dispusă în cauză, care a concluzionat că din suprafaţa totală în litigiu, doar terenul situat pe tronsonul cuprins între km 443+2,3 şi km 443+7 se află în administrarea reclamantei.
S-a mai reţinut că o analiză comparativă a actelor normative şi a decretelor de expropriere duc la altă situaţie de fapt decât cea reţinută de prima instanţă, întrucât OUG nr. 12/1998 nu abrogă şi nu modifică HG nr. 834/1991, având obiecte de reglementare diferite, acestea putându-se doar completa.
Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs reclamanta, SC T. SA Suceava, în temeiul art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., formulând următoarele critici:
- s-a ignorat prevederile HG nr. 834/1991, care reglementează procedura de obţinere a certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor care la art. 1 dispune că se vor atesta în proprietate terenurile necesare desfăşurării activităţii comerciale, or, terenul reclamat în cauză au fost în administrarea Întreprinderii E., antecesoarea sa, fiind destinate edificării C.E.T. Suceava şi a liniei de racord căi ferate, deci nu se poate admite ca terenul să fie proprietatea SN C.F.R. iar reclamanta să aibă un drept de superficie.
- greşit instanţa nu a luat în considerare proiectele de execuţie ce au stat la baza emiterii decretelor de expropriere, ci doar anexele la Decretul nr. 202/1981 şi Decretul nr. 304/1983.
- nu s-a avut în vedere procesul - verbal de vecinătate din 1986 încheiat cu Primăria Salcea, care recunoaşte proprietatea SC T. SA şi către care se plăteşte impozitul legal datorat.
- nu s-a dat relevanţă faptului că s-au achitat taxe pentru terenurile aflate în administrare.
- determinarea suprafeţei de teren necesară realizării obiectului de activitate este de competenţa comisiilor de evaluare.
Recursul este nefondat.
Reclamanta şi-a întemeiat acţiunea în constatarea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 135.020 mp, situat între staţia C.F.R. Văratec şi antestaţia C.E.T. Suceava, pe Decretul de expropriere nr. 202/1981 şi Decretul nr. 304/1983.
Din concluziile ilustrate cu planşele anexate, expertiza tehnică topografică a stabilit că, cu excepţia suprafeţei de 1.789 mp (din totalul de 15.702 mp) terenul în litigiu aparţine pârâtei fiind situat în zona de siguranţă de 20 mp de axul căii ferate şi constituie domeniul public.
În acest sens, prin HG nr. 581/1998, art. 3 alin. (2) se prevede că „infrastructura feroviară publică se atribuie în concesiune C.F.R., fără plata redevenţei pe o durată de 49 ani de la data înfiinţării C.F.R. – C.N.C.F.
În ce priveşte neluarea în considerare a proiectelor de execuţie ce au stat la baza decretelor de expropriere, este de reţinut că acestea constituiau o propunere, şi atât timp cât nu au fost reţinute de decretele de expropriere şi nu s-au regăsit în anexele la decret, întemeiat expertiza nu le-a avut în vedere.
Nu pot fi reţinute, nefiind relevante în constatarea dreptului de proprietate, procesul - verbal de vecinătate, declaraţiile de impunere, şi taxele invocate de recurentă.
Determinarea suprafeţei de teren în proprietatea reclamantei - recurente, nu poate fi reţinută nici în raport de cele stabilite de comisiile de evaluare întrucât, competenţa acestora privesc altă procedură în stabilirea dreptului de proprietate (HG nr. 834/1991).
Aşa fiind, hotărârea atacată fiind temeinică şi legală, recursul urmează să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC T. SA Suceava împotriva deciziei nr. 4 din 21 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 31 martie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1039/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1043/2009. Comercial → |
|---|
