ICCJ. Decizia nr. 1057/2009. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1057/2009
Dosar nr. 13144/63/2007
Şedinţa publică din 31 martie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea ce a formulat obiectul dosarului nr. 13144/63/2007 al Tribunalului Dolj, secţia comercială, reclamanta SC C.P. SRL Craiova a acţionat în judecată pe pârâţii C.A., M.S.M., P.R. şi B.P.I., pentru ca prin hotărâre judecătorească pârâţii să fie obligaţi să încheie cu reclamanta un contract de închiriere pe termen de cinci ani pentru spaţiul, respectiv pivniţa de sub imobilul situat în Craiova, folosit de reclamantă cu destinaţia de magazin general.
Prin sentinţa nr. 3994 din 21 septembrie 2007, pronunţată de Tribunalul Dolj, s-a respins ca inadmisibilă cererea reclamantei, instanţa de fond reţinând că întrucât spaţiul ocupat are destinaţie comercială, prevederile OUG nr. 40/1999, invocat de reclamantă ca temei de drept a acţiunii, nu sunt aplicabile, ordonanţa menţionată reglementând protecţia chiriaşilor pentru spaţiile deţinute ca locuinţe.
Apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei pronunţată de instanţa de fond a fost respins, ca nefondat de Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, prin Decizia nr. 28 din 30 ianuarie 2008, reţinând că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre corectă.
Împotriva acestei din urmă hotărâri a declarat recurs reclamanta, care a susţinut că a fost dată cu greşita aplicare şi interpretare a legii.
A susţinut astfel că spaţiul ce a solicitat a i se închiria de către pârâţi este potrivit fişelor tehnice ale imobilului, spaţiu cu destinaţie locativă şi ca atare intră sub incidenţa prevederilor OUG nr. 40/1999.
A susţinut de asemenea că se impun de urgenţă efectuarea unor reparaţii începând cu structura de rezistenţă de la subsolul imobilului.
Recursul reclamantei este nefondat.
Din titulatura pe care o poartă ordonanţa de urgenţă indicată de reclamantă ca temei al acţiunii sale, respectiv „O.U. nr. 40 din 8 aprilie 1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţie de locuinţă", rezultă că acest act normativ nu priveşte şi spaţiile folosite de persoanele juridice pentru activităţi comerciale.
În enumerarea contractelor de închiriere făcută la art. 1 din această ordonanţă nu se regăsesc şi spaţiile comerciale şi, cum nu se poate adăuga la lege, corect instanţa de apel a menţinut hotărârea instanţei de fond de respingere ca inadmisibilă a acţiunii introductive la instanţă formulată de reclamantă.
Cum pârâţii nu pot fi obligaţi să închirieze proprietatea lor - chiar şi o pivniţă – iar recursul reclamantei nu se încadrează în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. ca motiv de nelegalitate în prezenţa căruia se poate cere modificarea hotărârii, urmează ca acest recurs, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC C.P. SRL Craiova împotriva deciziei nr. 28 din 30 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Craiova, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 31 martie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 1056/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1059/2009. Comercial → |
---|