ICCJ. Decizia nr. 1059/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1059/2009
Dosar nr. 3210/85/2007
Şedinţa publică din 31 martie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta SC C.A. SA a chemat în judecată pe pârâta SC T.B.A. SRL, solicitând obligarea acesteia să îi restituie 12.037 imprimate cu regim special aparţinând reclamantei, obligarea la plata daunelor interese moratorii în sumă de 100 lei/zi de întârziere pentru neexecutarea în termen a obligaţiei de predare a documentelor de asigurare şi obligarea la daune - interese compensatorii în valoare de 100 euro pe imprimat în cazul în care executarea în natură nu este posibilă, valoare precizată la termenul din 24 ianuarie 2008 la 430.210 lei.
Tribunalul Sibiu, prin sentinţa civilă nr. 962/C din 29 mai 2008 a admis în parte acţiunea, a obligat pe pârâtă să restituie reclamantei 12.003 imprimate cu regim special sau contravaloarea acestora 432.210 lei, a respins celelalte cereri şi a obligat pe pârâtă la 7.500 lei cheltuieli de judecată.
Instanţa de fond a reţinut în esenţă, că prin contractul de mandat agent de asigurare pârâta a preluat de la reclamantă imprimate cu regim special, poliţe de asigurare şi chitanţiere, pe care l-a încetarea contractului nu le-a predat.
În privinţa capătului de cerere relativ la acordarea daunelor - interese moratorii, instanţa l-a considerat prematur.
Curtea de Apel Alba Iulia, prin Decizia comercială nr. 99/A din 17 septembrie 2008, a admis apelul pârâtei, a modificat sentinţa atacată în sensul respingerii capătului de cerere privind restituirea a 12.003 imprimate cu regim special sau contravaloarea lor de 432.210 lei, a înlăturat obligaţia de plată a cheltuielilor de judecată şi a menţinut restul dispoziţiilor instanţei de fond.
Curtea de Apel a considerat că acţiunea nu a fost dovedită, singura probă privind evidenţierea intrărilor, ieşirilor şi stocurilor de formulare cu regim special fiind fişa de magazie, iar bunurile solicitate nu au fost individualizate conform legii contabilităţii.
Împotriva deciziei astfel pronunţate, reclamanta a declarat recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recurenta susţine că instanţa de apel a precedat la judecata pricinii fără ca taxa de timbru să fie achitată. În mod greşit a reţinut că s-a încălcat legea contabilităţii, nefiind individualizate formularele cu regim special, tabelele centralizatoare şi bunurile de consum semnate şi ştampilate de pârâtă fiind la dosar.
Instanţa de apel nu a dat eficienţă recunoaşterii faptei pârâte de a fi lucrat poliţele de asigurare fără să deconteze primele încasate.
Recurenta critică Decizia atacată şi în raport de ignorarea rolului activ al instanţei, care nu a solicitat depunerea fişelor de magazie ce se găsesc în contabilitatea sa.
Recursul este fondat şi va fi admis.
Prin contractul de mandat – agent de asigurare din 2005 părţile au convenit printre altele ca pârâta să încheie poliţe de asigurare şi să încaseze primele de asigurare aferente în numele şi în contul asiguratorului şi să restituie reclamantei în termen de 5 zile de la încetarea acestuia toate sumele încasate şi documentele încredinţate (art. 7 din contract).
Instanţa de apel, în mod greşit a considerat singurul mijloc de probă fişa de magazie a formularelor cu regim special [conform art. 1 alin. (7) din HG nr. 831/1997] ignorând dispoziţiile art. 46 C. com. precum şi dovezile existente la dosarul de fond.
Fişa de magazie reprezintă în materie financiar - contabilă evidenţa operativă a formularelor cu regim special. Însăşi bunurile de consum pentru imprimatele cu regim special primite sub semnătură de către pârâtă reprezintă alături de fişa de magazie evidenţa operativă a formularelor, pe care instanţa de apel nu le-a avut în vedere.
Decizia atacată constată prevalenţa economicului faţă de juridic fără a face distincţia între norma materială şi cea procedurală, concluzionând printr-o aplicare greşită a legii, că lipsa fişei de magazie din materialul probator administrat, lasă fără substanţă înscrisurile depuse şi recunoaşterea parţială a pârâtei.
Judicios, instanţa de fond, în aplicarea dispoziţiilor art. 46 C. com. art. 969 şi art. 1073 C. com. a considerat în sarcina pârâtei obligaţia de a preda imprimatele cu regim special sau contravaloarea lor aflate în posesia acesteia, dovedită cu bonurile de consum şi actele de predare - primire.
Aşa fiind, în temeiul dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite recursul reclamantei, declarat împotriva deciziei comerciale nr. 99/A din 17 septembrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia pe care o va modifica în sensul că va respinge apelul declarat de pârâtă împotriva sentinţei civile nr. 962/C din 29 mai 2008 pronunţată de Tribunalul Sibiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta SC C.A. SA Sibiu împotriva deciziei comerciale nr. 99/A din 17 septembrie 2008 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială, pe care o modifică, în sensul că respinge apelul declarat de pârâta SC T.B.A. SRL Braşov împotriva sentinţei civile nr. 962/C din 29 mai 2008 a Tribunalului Sibiu.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 31 martie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1057/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1061/2009. Comercial → |
|---|
