ICCJ. Decizia nr. 1235/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1235/2009
Dosar nr. 1675/3/2008
Şedinţa publică din 9 aprilie 2009
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 10 noiembrie 2004 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă, reclamanta C.F. (fostă A.) a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii C.E.C. Bucureşti şi M.F., obligarea acestora la plata sumelor ce i se cuvin, actualizate şi dobânda legală echivalentă în dolari la valoarea leu - dolar din 1994 până la prima reformă monetară.
La data de 16 septembrie 2005, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 219/2005 şi ale art. 2 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., a dispus scoaterea cauzei de pe rol şi înaintarea acesteia Judecătoriei Sectorului 3 spre competentă soluţionare.
Prin sentinţa civilă nr. 10165 pronunţată la data de 28 noiembrie 2005, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a admis excepţia de necompetenţă materială şi a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Prin sentinţa civilă nr. 4891 din 12 iunie 2006, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, în dosarul nr. 3835/3/2006 a fost admisă excepţia inadmisibilităţii şi s-a respins cererea ca inadmisibilă, pentru neîndeplinirea procedurii de conciliere prevăzute de art. 7201 C. proc. civ. Apelul formulat de reclamantă împotriva acestei sentinţe a fost respins ca nefondat prin Decizia comercială nr. 81 din 6 februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.
Prin Decizia nr. 3168 din 17 octombrie 2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, a admis recursul reclamantei, a casat Decizia şi sentinţa anterior menţionate şi a trimis cauza spre rejudecare pe fond Tribunalului Bucureşti.
Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin sentinţa comercială nr. 2657 din 26 februarie 2008 a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a M.E.F. A respins acţiunea formulată de reclamanta C.F., cu domiciliul în Bucureşti, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul M.E.F, cu sediul în Bucureşti, sector 5, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A admis în parte cererea formulată de reclamanta C.F., cu domiciliul în Bucureşti, sector 3, în contradictoriu cu pârâta C.E.C. SA, cu sediul în Bucureşti, sector 3 şi a obligat pârâta C.E.C. SA să plătească reclamantei suma de 0,45 lei/rol, plus dobânda contractuală practicată de pârâtă pentru libretele de economii deţinute de reclamantă, începând cu data ultimei depuneri şi până la plata capitalului.
Pentru a dispune astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:
La data de 18 decembrie 1940, pe numele reclamantei C.F. (fostă A.) a fost eliberat libretul de economii CEC, prima depunere fiind 50 lei la data de 18 decembrie 1940, pentru ca la data de 30 septembrie 1944, soldul depunerilor să fie de 330.034 lei.
La data de 3 decembrie 1942, pe numele tatălui său A.I., a fost eliberat libretul de economii CEC, prima depunere fiind de 240.000 lei, pentru ca la data de 31 august 1943, soldul depunerilor să fie de 120.000 lei.
Prin actele de stare civilă, reclamanta a dovedit că este moştenitoarea titularului libretului de economii CEC.
În anul 1944, în urma decesului părinţilor reclamantei, aceasta avea în depozit la C.E.C. SA, pe cele 2 librete de economii, sumele de 330.034 lei şi 120.000 lei.
La data de 28 ianuarie 1952 a avut loc cea de-a doua reformă monetară prin care, conform Decretului nr. 37/1952 şi Instrucţiunilor M.F. din 26 ianuarie 1952, soldurile în lei model 1947 până la 1.000 lei s-au recalculat la raportul 50 lei model 1947 pentru 1 leu model nou (rol). Astfel, soldul libretului a devenit 0,33 lei, iar soldul libretului a devenit 0,12 lei, în total reclamanta C.F. având în depozit la C.E.C. SA 0,45 lei/rol.
Tribunalul a reţinut că între părţi a intervenit un contract de depozit în temeiul căruia depozitarul are obligaţia de a restitui suma depusă şi dobânda contractuală. Prin încheierea contractului, care devine legea părţilor, reclamanta a consimţit să primească dobânda pentru acest depozit.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin Decizia comercială nr. 299 din 5 iunie 2008 a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta C.F. (fostă A.) împotriva sentinţei comerciale nr. 2657 din 26 februarie 2008, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, în dosarul nr. 1675/3/2008, în contradictoriu cu intimatele C.E.C. SA Bucureşti şi M.E.F. Bucureşti.
Instanţa de apel a reţinut că apelanta nu a făcut precizări şi nu a dovedit modalităţile demersurilor efectuate în perioada 1945 - 1947 pentru obţinerea sumelor depuse pe cele două librete CEC.
De altfel, până la împlinirea vârstei de 21 de ani de către reclamantă, interveniseră două reforme monetare, în raport cu care, potrivit Legii nr. 247/1947, respectiv Decretului nr. 37/1952, soldul libretelor CEC a fost recalculat la valoarea de 0,45 lei.
Prin cererea de recurs formulată, reclamanta C.F. a susţinut că potrivit Instrucţiunilor prevăzute în libretele de economii, C.E.C. SA nu putea restitui sumele depuse decât la împlinirea vârstei de 21 ani.
Se precizează că art. 1616 C. civ. la care face referiri C.E.C. SA este valabil numai în cazul în care depunerile de pe libretele de economii nu ar fi fost restricţionate de anumite condiţii de restituire.
De asemenea, art. 1604 C. civ. trebuie interpretat conform art. 977 C. civ. potrivit căruia interpretarea contractelor se face după intenţia comună a părţilor contractante, iar nu după sensul literal al termenilor.
Sumele depuse pe libretele de economii au fost garantate de stat conform art. 5 din Legea nr. 1932, iar potrivit art. 1652 C. civ. cel ce garantează o obligaţie se leagă către creditor de a îndeplini însuşi obligaţia, pe care debitorul nu o îndeplineşte.
Recurenta nu a indicat temeiul de drept privind motivul de nelegalitate, instanţa apreciind că dezvoltarea motivelor de recurs face posibilă încadrarea acestora în dispoziţiile art. 304 C. proc. civ.
Intimaţii nu au formulat întâmpinare în conformitate cu prevederile art. 308 alin. (2) C. proc. civ. şi nu s-au depus înscrisuri potrivit art. 305 C. proc. civ.
Recursul reclamantei este nefondat.
Din examinarea actelor aflate în dosarul cauzei, în raport cu susţinerile pe care reclamanta le-a reiterat în recurs, s-a constatat că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 304 C. proc. civ., care să conducă la casarea sau modificarea deciziei recurate.
În speţă, nu se justifică susţinerea reclamantei în sensul că în anul 1945 autorităţile ar fi trebuit să ia în considerare prevederile art. 1616 C. civ. şi că nu i-a fost avută în vedere cererea de restituire a depunerilor, atât timp cât aceasta nu a administrat nicio dovadă.
În ceea ce priveşte reforma monetară din anul 1947, care a implicat o denominare majoră a monedei naţionale, este de notorietate faptul că în contextul socio-economic al anilor 1945 - 1947 inflaţia a fost foarte mare, echivalând cu o devalorizare majoră a monedei naţionale care s-a reflectat apoi în denominarea acesteia prin reforma monetară din 1947. Pierderea în majoritate a valorii sumelor depuse pe cele două librete nu poate fi imputată C.E.C. SA sau statului garant al depunerilor, iar C.E.C. SA nu are obligaţia restituirii decât a sumelor şi a dobânzilor aferente, fără a se putea lua în discuţie o eventuală obligaţie în sensul menţinerii valorii de la data depunerii sau a restituirii depunerilor în valoare reactualizată.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul declarat de reclamanta C.F. împotriva deciziei nr. 299 din 5 iuie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta C.F. împotriva deciziei nr. 299 din 5 iunie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 9 aprilie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1234/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1236/2009. Comercial → |
|---|
