ICCJ. Decizia nr. 1268/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1268/2009
Dosar nr. 377/99/2006
Şedinţa publică din 5 mai 2009
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea ce a format obiectul dosarului nr. 377/2006 al Tribunalului Iaşi, reclamanta SC C.F.M. SA Iaşi a acţionat în judecată pe pârâta SC S.R. SRL Bucureşti pentru ca prin hotărâre judecătorească pârâta să fie obligată să-i plătească 262.938,28 lei garanţie de bună execuţie nerestituită reclamantei, 51.715,58 lei contravaloare lucrări prestate şi neachitate, cu dobânda legală aferentă potrivit prevederilor OG nr. 9/2000, cu cheltuieli de judecată.
În cursul judecării cauzei la instanţa de fond, pârâta a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii susţinând că soluţionarea cauzei nu este de competenţa instanţelor judecătoreşti, litigiul dintre părţi impunându-se a fi soluţionat pe calea arbitrajului. Excepţia a fost respinsă de instanţa de fond prin încheierea din 4 aprilie 2006.
S-a mai invocat de pârâtă şi excepţia prescripţiei.
Prin sentinţa civilă nr. 5682/E din 14 noiembrie 2006 pronunţată de Tribunalul Iaşi s-a respins excepţia prescripţiei extinctive privind acţiunea reclamantei.
Pe fondul cauzei acţiunea promovată de reclamantă a fost admisă pentru suma de 262.938,28 lei garanţie de bună execuţie, 51.715,58 lei contravaloare lucrări prestate, cu 5.520 lei cheltuieli de judecată, sume la care a fost obligată pârâta SC S.R. SRL Bucureşti.
Prin aceeaşi hotărâre s-a respins cererea reclamantei privitoare la plata despăgubirilor legale şi cererea pârâtei de acordare a cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că pârâta nu a acţionat cu rea credinţă în neexecutarea obligaţiei sale de plată – restituirea garanţiei de bună execuţie – către reclamantă.
Împotriva hotărârii de mai sus au declarat apel atât reclamanta SC C.F.M. SA Iaşi nemulţumită că nu i s-au acordat despăgubirile legale – dobânda legală prevăzută de OG nr. 9/2000, cât şi pârâta SC S.R. SRL Bucureşti care a susţinut că nu datorează nicio sumă reclamantei, pretenţiile acesteia fiind satisfăcute înainte de data introducerii acţiunii la instanţă.
Prin Decizia nr. 27 din 22 aprilie 2008 Curtea de Apel Iaşi, secţia comercială, a respins apelul reclamantei şi a admis apelul pârâtei schimbând în parte hotărârea instanţei de fond în sensul respingerii acţiunii reclamantei, cu obligarea acesteia la plata de cheltuieli de judecată în sumă de 13.579,50 lei la fond şi apel.
Prin aceeaşi decizie a fost menţinută soluţia instanţei de fond privind excepţia prescripţiei extinctive a dreptului material la acţiune.
Hotărând astfel, instanţa de apel a reţinut că deşi pârâta nu a achitat în contul direct al reclamantei sumele cerute prin acţiune, prin achitarea acestor sume în contul datoriilor fiscale ale reclamantei, plata efectuată se consideră valabil făcută în favoarea acesteia.
Hotărârea instanţei de apel a fost atacată cu recurs de reclamanta SC C.F.M. SA Iaşi, susţinând că în mod nelegal instanţa de apel a respins apelul acesteia şi a făcut o greşită aplicare a prevederilor art. 43 C. com., ale art. 1088 şi art. 1184 C. civ., ale Legii contabilităţii nr. 82/1991 şi regulamentului de aplicare a legii contabilităţii.
Au fost invocate în drept prevederile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ. şi s-a solicitat modificarea acestei hotărâri cu menţinerea dispoziţiilor instanţei de fond şi, în plus, obligarea pârâtei la plata de dobânzi legale aferente debitelor principale şi a cheltuielilor de judecată.
Recursul reclamantei este nefondat.
Prevederile art. 43 C. com., a articolelor C. civ. menţionate de recurentă precum şi a textelor din Legea nr. 82/1991 exced analizei solicitată de recurentă în comparaţie cu care se cere examinarea deciziei nr. 27 din 22 aprilie 2008 a Curţii de Apel Iaşi, secţia comercială, atâta vreme cât s-a stabilit deja prin această hotărâre că obligaţiile legale de plată ale SC S.R. SRL Bucureşti au fost achitate.
Modificarea hotărârii recurate pentru motivul de nelegalitate prevăzut în art. 304 pct. 7 C. proc. civ. anume când hotărârea cuprinde motive contradictorii cum concret s-a invocat de recurentă, a fost argumentată ca motiv de recurs prin susţinerea că pe de o parte instanţa de apel a reţinut faptul că suma de 262.938,28 lei era scadentă la 7 ianuarie 2004, pe de altă parte că suma nu era exigibilă.
Din analiza hotărârii recurate rezultă faptul că într-adevăr scadenţa sumei de mai sus era la data de 7 ianuarie 2004, dar, pentru a se proceda la restituirea sumei reprezentând garanţia de bună execuţie, societatea pârâtă avea nevoie, potrivit prevederilor art. 6 din Legea nr. 82/1991 de un document justificativ ce a fost emis abia la data de 30 ianuarie 2004, factura emisă cu astfel de întârziere constituind culpa exclusivă a societăţii comerciale reclamante.
Aşadar acest motiv de recurs este nefondat, nu este vorba în motivarea hotărârii recurate de motive contradictorii urmând ca susţinerile recurentei sub acest aspect să fie respinse.
Solicitarea recurentei de a se modifica hotărârea din apel pentru motivele de nelegalitate prevăzute la art. 304 pct. 9 C. proc. civ., adică atunci când hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii este de asemenea nefondată.
Realitatea consemnată corect în hotărârea instanţei de apel bazată pe concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză şi pe actele eliberate de A.N.A.F., D.T. şi D.G.F.P. Iaşi, din care rezultă achitarea de către pârâtă a obligaţiilor sale de restituire a sumelor de 262.938,28 lei garanţie de bună execuţie şi 51.715,58 lei contravaloarea lucrărilor neachitate, conduc la concluzia că acest motiv de recurs este nedovedit şi impune respingerea lui.
În aceste împrejurări, recursul declarat de reclamantă urmează a se respinge şi în aplicarea prevederilor art. 274 alin. (1) C. proc. civ. recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată ocazionate intimatei în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC C.F.M. SA Iaşi împotriva deciziei nr. 27 din 22 aprilie 2008 a Curţii de Apel Iaşi, secţia comercială.
Obligă pe recurentă la plata sumei de 2.830 lei cheltuieli de judecată în favoarea intimatei.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 5 mai 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1266/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1271/2009. Comercial → |
|---|
