ICCJ. Decizia nr. 1437/2009. Comercial

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 1437/2009

Dosar nr. 1851/254/2007

Şedinţa publică din 14 mai 2009

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 845 din 1 aprilie 2008 pronunţată în dosar nr. 1851/254/2007 al Tribunalului Constanţa, secţia comercială, s-a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi în consecinţă s-a respins ca inadmisibilă acţiunea în evacuare formulată de reclamanta SC A.T. SRL Mangalia împotriva pârâţilor S.B.R. Mangalia şi M.S.P. şi totodată s-a respins cererea de chemare în judecată a altor persoane formulată de pârâtul M.S.P. în contradictoriu cu M.E.F.

Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă – investită prin sentinţa civilă nr. 20/2008 a Judecătoriei Mangalia ca urmare a admiterii excepţiei necompetenţei materiale conform art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ. – stabilind ordinea de soluţionare a excepţiilor, respectiv a inadmisibilităţii acţiunii în evacuare, a lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului M.S.P. şi a lipsei calităţii procesuale active a reclamantei a concluzionat că se impune analizarea cu prioritate a excepţiei inadmisibilităţii acţiunii.

Sub acest aspect, Tribunalul a reţinut că reclamanta a solicitat evacuarea pârâţilor din imobilul situat administrativ în Mangalia, compus din teren în suprafaţă de 11.339,47 mp şi construcţie în suprafaţă de 9.712,05 mp, înscris în CF Mangalia cu motivarea că are un drept de proprietate asupra acestora, iar pârâţii le ocupă în mod abuziv.

Dat fiind faptul că la rândul lor, pârâţii S.B.R. Mangalia şi M.S.P. au invocat cu privire la aceleaşi imobile un drept de proprietate, dobândit în temeiul HG nr. 1106/2002 şi respectiv HG nr. 1705/2006, prima instanţă constatând că, în speţă nu sunt incidente dispoziţiile art. 1410 C. civ., care reglementează raporturile juridice specifice locaţiunii, şi care pot fi soluţionate pe calea acţiunii în evacuare, a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii cu motivarea că pentru apărarea dreptului de proprietate reclamanta are la îndemână acţiunea în revendicare pentru a se compara titlurile de proprietate.

În privinţa cererii de chemare în judecată a M.E.F., formulată de M.S.P., faţă de soluţia dată acţiunii principale s-a respins şi această cerere.

Apelul formulat de reclamantă împotriva acestei hotărâri a fost respins ca nefondat prin Decizia civilă nr. 122 pronunţată în 3 iulie 2008 de Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, cu motivarea că în condiţiile în care părţile îşi dispută dreptul de proprietate, acţiunea în evacuare este inadmisibilă, mijlocul specific pentru apărarea dreptului de proprietate fiind acţiunea în revendicare.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta SC A.T. SRL Mangalia criticând-o pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 5, 8 şi 9 C. proc. civ.

În mod concret, recurenta invocă faptul că la data soluţionării cauzei, deşi motivele de apel au fost depuse după strigarea cauzei, dar anterior închiderii dezbaterilor, instanţa de apel nu a consemnat împrejurarea că reprezentantul societăţii a arătat că are de depus motive de apel, acestea au fost expediate prin fax împreună cu o excepţie de nelegalitate a HG nr. 1025/2000.

În aceste condiţii, arată recurenta, instanţa de apel avea obligaţia redeschiderii dezbaterilor şi comunicării motivelor şi a excepţiei invocate tuturor părţilor litigante, mai ales că şi pârâtul M.S.P. a solicitat comunicarea motivelor, în caz contrar pronunţând o hotărâre nelegală.

De asemenea, în privinţa fondului instanţa de apel nu a cercetat cauza, câtă vreme în considerentele deciziei se face trimitere la o suprafaţă de 1.339,47 mp când în realitate aceasta este de 11.339,47 mp. Pe de altă parte, dreptul său de proprietate fiind înscris în CF iar limitele sunt clar determinate, greşit s-a respins acţiunea în evacuare raportat la împrejurarea că pârâtele invocă un drept de proprietate dobândit în temeiul HG nr. 1106/2002.

Analizând recursul formulat prin prisma motivelor prevăzute de art. 304 pct. 5 şi 9 C. proc. civ., cu precizarea că pct. 8 al aceluiaşi articol este doar invocat nu şi dezvoltat, Curtea constată că este nefondat.

În conformitate cu dispoziţiile art. 287 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., cererea de apel va cuprinde, printre altele „motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul", cerinţă care trebuie îndeplinită potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sub sancţiunea decăderii până cel mai târziu la prima zi de înfăţişare.

Prin urmare, rezultă că omisiunea apelantei de a depune motivele de apel în termenele prescrise de legiuitor nu poate fi suplinită de instanţa de judecată, căreia nu i se poate reproşa justificat faptul că nu a procedat la redeschiderea dezbaterilor, pentru comunicarea înscrisurilor sosite la dosar ulterior închiderii dezbaterilor în cauză.

De altfel, instanţa de apel, aplicând dispoziţiile art. 292 alin. (2) C. proc. civ. a procedat la examinarea cauzei prin prisma susţinerilor părţilor formulate în faţa primei instanţe, ajungând la concluzia, corectă, că aceasta este legală şi temeinică.

În privinţa criticii referitoare la faptul că instanţa de apel nu a intrat în cercetarea cauzei se impune precizarea că faţă de soluţia Tribunalului, de respingere a acţiunii ca inadmisibilă, o atare cercetare nici nu era posibilă, iar împrejurarea că s-a reţinut în considerentele deciziei că suprafaţa din litigiu este de 1.339,47 mp şi nu de 11.339,47 mp, deşi reală, nu este de natură a conduce la o altă concluzie decât aceea de respingere a recursului ca fiind nefondat, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

Cererea intimatei S.B.R. Mangalia de obligare a recurentei la plata cheltuielilor de judecată va fi respinsă ca nedovedită deoarece pe împuternicirea avocaţială este menţionat contractul de asistenţă juridică din 26 iunie 2008, dată la care cauza se afla în faţa instanţei de apel, iar factura pe care este menţionat contractul din 2007 nu are legătură cu împuternicirea avocaţială depusă în instanţa de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamanta SC A.T. SRL Mangalia împotriva deciziei nr. 122 din 3 iulie 2008 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Respinge cererea intimatului - pârât S.B.R. Mangalia pentru obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 mai 2009.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1437/2009. Comercial