ICCJ. Decizia nr. 1440/2009. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1440/2009
Dosar nr. 28481/3/2007
Şedinţa publică din 14 mai 2009
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa comercială nr. 11731 din 19 octombrie 2007 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a fost admisă excepţia autorităţii lucrului judecat iar pe fond a fost respinsă cererea reclamantei SCM O. Bucureşti în evacuarea pârâtei SC A.P. SA Bucureşti din spaţiul situat în Bucureşti, sector 3.
Pentru a hotărî astfel instanţa de fond a reţinut că în speţă sunt întrunite cerinţele art. 1201 C. civ. în raport de Decizia nr. 383/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, dată în dosarul nr. 47620/3/2005, prin care cererea aceleeaşi reclamante, în evacuarea aceleeaşi pârâte din acelaşi spaţiu a fost respinsă, reţinându-se irevocabil lipsa calităţii procesuale pasive a SC A.P. SA.
Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei sentinţe a fost respins ca nefondat prin Decizia comercială nr. 170 din 17 aprilie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.
Instanţa de apel a reţinut că în mod corect s-a reţinut de instanţa de fond că între aceleaşi părţi în aceeaşi calitate, cu privire la acelaşi spaţiu, s-a mai purtat un alt proces prin care s-a solicitat evacuarea pârâtei în temeiul hotărârii arbitrale nr. 342/2002, cerere respinsă irevocabil prin Decizia nr. 383/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, pentru lipsa calităţii procesuale pasive a SC A.P. SA.
Nemulţumită de această decizie reclamanta a declarat recurs solicitând modificarea ei pentru nelegalitate.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ., recurenta critică Decizia din apel întrucât a interpretat greşit actul dedus judecăţii, respectiv cauza pentru care a solicitat evacuarea: în primul litigiu, întemeiat pe hotărârea arbitrală nr. 342/2002, a solicitat evacuarea pârâtei din spaţiu, în calitate de parte în hotărârea arbitrală, pe când în prezenta cerere a solicitat evacuarea pârâtei pentru lipsa titlului locativ.
Împrejurarea că în argumentarea cererii a invocat aceeaşi sentinţă arbitrală este justificată pe legitimarea titlului său asupra respectivului spaţiu.
Prin întâmpinare, intimata pârâtă a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 1201 C. civ. este lucru judecat atunci când a doua cerere de chemare în judecată are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este formulată între aceleaşi părţi, făcută de ele, şi în contra lor, în aceeaşi calitate.
În speţă, reclamanta a chemat în judecată pârâta solicitând evacuarea sa pentru folosirea fără titlu valabil a spaţiului din Bucureşti, sector 3, susţinând că respectivul spaţiu îi aparţine în temeiul sentinţei arbitrale nr. 342/2002.
Din Decizia nr. 383 din 25 ianuarie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, rezultă că între aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi spaţiu, s-a mai purtat un alt litigiu având ca obiect evacuarea aceleeaşi pârâte pentru lipsa titlului legal, reclamanta invocând asupra spaţiului dreptul său conferit prin hotărârea arbitrală nr. 342/2002.
În consecinţă, nejustificat recurenta susţine că cele două cereri în evacuare au avut cauze diferite, aşa încât nu ar fi întrunite cerinţele art. 1201 C. civ., motiv pentru care Curtea va respinge recursul său ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta SCM O. Bucureşti împotriva deciziei nr. 170 din 17 aprilie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 mai 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 1439/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1441/2009. Comercial → |
---|