ICCJ. Decizia nr. 1461/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1461/2009
Dosar nr. 429/121/2007
Şedinţa publică din 19 mai 2009
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 16 februarie 2007, reclamanta SC C.A.I. SRL Tecuci a chemat în judecată pe pârâta A.P.O.B.C. Tecuci pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 151.272 ron reprezentând 13.776,95 ron facturi neachitate şi 18.267,76 ron dobânzi din contractul din 27 aprilie 2004; 88.232,83 ron facturi neachitate şi 35.876 ron penalităţi de întârziere din contractul din 28 septembrie 2005, cu cheltuieli de judecată.
Pârâta a formulat o cerere reconvenţională prin care a solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 108.033,17 ron penalităţi de întârziere în executarea contractului din 28 septembrie 2005 şi 315.223,04 lei daune interese pentru prejudiciul suferit, reprezentând contravaloarea chiriei tonetelor pe o perioadă de 5 ani şi 16 zile.
Prin sentinţa civilă nr. 1813 din 28 august 2007, Tribunalul Galaţi a admis acţiunea reclamantei precizată şi a obligat pe pârâtă la plata sumei de 176.270,48 ron reprezentând 13.776,95 ron contravaloare lucrări efectuate în baza contractului din 27 aprilie 2004, cu 18.267,70 ron dobânda legală şi suma de 88.232,83 ron reprezentând contravaloare lucrări efectuate în baza contractului din 28 septembrie 2005 cu 55.993 ron penalităţi de întârziere în plată. Totodată a fost admisă în parte şi acţiunea reconvenţională a pârâtei şi s-a dispus obligarea reclamantei la plata sumei de 17.133 ron penalităţi de întârziere în execuţie. Cheltuielile de judecată în sumă de 8.516,64 ron au fost reţinute în sarcina pârâtei.
Curtea de Apel Galaţi, prin Decizia comercială nr. 59 din 20 iunie 2008, a respins apelul pârâtei, ca nefondat.
Împotriva acestei din urmă hotărâri judecătoreşti pârâta Serviciul Public A.P.O.B.C. Tecuci a declarat recurs, potrivit art. 304 pct. 7, 9 şi 10 C. proc. civ., solicitând, în esenţă, casarea hotărârii atacate, întrucât nu rezultă motivele de fapt şi drept potrivit art. 261 C. proc. civ., nu i-au fost analizate apărările, iar expertul nu s-a deplasat la sediul său, nu s-au administrat probe suficiente privind executarea contractelor.
Recursul este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Din examinarea probatoriilor administrate în cauză se constată că raporturile comerciale dintre părţi s-au derulat pe baza contractelor din 2004 de executare lucrări modernizare piaţă agroalimentară şi contractul din 28 septembrie 2005 de executare lucrări tonete rigips Piaţa Agroalimentară Tecuci.
Având în vedere concluziile expertizei dispuse în faţa instanţei de fond, este de reţinut că, aceasta s-a realizat pe baza actelor depuse de părţi, nefiind necesare constatări sau verificări la faţa locului, respectiv la sediile părţilor în litigiu, concluziile acesteia fundamentând soluţia instanţelor privitor la antrenarea răspunderii contractuale a părţilor, în raport de culpa fiecăruia în nerealizarea obligaţiilor asumate privind plata cu întârziere a facturilor şi respectiv întârzierea în executarea lucrărilor.
În speţă, instanţa de apel a motivat amplu respingerea criticilor formulate de pârâta - apelantă, atât în ceea ce priveşte majorarea câtimii pretenţiilor reclamantei potrivit contractului din 2004 în raport de constatările expertului, cât şi situaţia executării contractului din 2005 pentru care părţile au convenit prelungirea termenului de execuţie până la 12 mai 2006, împrejurare în care nu poate fi primită susţinerea recurentei pârâte privind încălcarea dispoziţiilor art. 261 C. proc. civ.
Astfel că, în pronunţarea soluţiei atacate instanţa şi-a manifestat din plin rolul său activ, a examinat apărările părţilor, însuşindu-şi concluziile expertizei, şi a administrat suficiente probatorii pentru a stabili corect măsura antrenării răspunderii contractuale a fiecăreia din părţi în raport de culpa pentru neexecutarea obligaţiilor asumate, pentru întârzierea în plată şi privind neexecutarea contractelor menţionate mai sus.
În această situaţie, se constată că susţinerile pârâtei recurente nu întrunesc condiţiile art. 304 pct. 7 şi 9 pentru a se putea solicita casarea hotărârii atacate, cum greşit se solicită, cu menţiunea că dispoziţia de la pct. 10 invocată nu poate fi reţinută întrucât aceasta a fost abrogată.
În consecinţă, recursul pârâtei se priveşte ca nefondat şi va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul Serviciul Public A.P.O.B.C. Tecuci împotriva deciziei nr. 59 din 20 iunie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială, maritimă şi fluvială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 mai 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1448/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1463/2009. Comercial → |
|---|
