ICCJ. Decizia nr. 1552/2009. Comercial

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 1552/200.

Dosar nr. 2823/2/200.

Şedinţa publică din 21 mai 2009

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, prin sentinţa comercială nr. 121 din 24 septembrie 2008 a anulat cererea formulată de reclamanţii J.E., J.F.C. şi J.E.C. domiciliaţi în Oradea judeţul Bihor în contradictoriu cu pârâta A.V.A.S. cu sediul social în Bucureşti, pentru lipsa calităţii de reprezentant.

Instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că, la termenul din 11 iunie 2008 li s-a pus în vedere reclamanţilor să depună la dosar declaraţie de însuşire a acţiunii formulată de avocat faţă de faptul că cererea este semnată doar de către acesta.

La dosarul cauzei există împuternicirea avocaţială nr. 47, însă în aceasta e menţionat că avocatul exercită activităţi de asistare, reprezentare, iar la rubrica „client/reprezentant", deşi sunt trei reclamanţi există o singură semnătură indescifrabilă.

Împotriva sentinţei comerciale nr. 121 din 24 septembrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, au promovat recurs reclamanţii J.E., J.F.C. şi J.E.C., care au criticat această hotărâre judecătorească pentru nelegalitate, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei la instanţa de fond în vederea rejudecării cauzei de fond.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenţii au expus împrejurarea că în conformitate cu prevederile contractului de asistenţă juridică, avocatul desemnat a fost împuternicit ca în numele lor să formuleze cerere pentru emiterea somaţiei de plată cu care a fost investită instanţa competentă, fiind respectate cerinţele Legii nr. 51/1995.

Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, raportat la criticile aduse prin cererea de recurs, constată că acestea sunt justificate, urmând a admite recursul reclamanţilor pentru următoarele considerente.

Este adevărat că cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii J.E., J.F.C. şi J.E.C. având ca obiect emiterea somaţiei de plată faţă de debitoarea A.V.A.S., poartă semnătura avocatului G.M. din cadrul Societăţii Civile Profesionale de Avocaţi G. & D. cu sediul în Oradea, judeţul Bihor. De asemenea, alăturat acestei cereri expediată prin poştă, se află anexată şi împuternicirea avocaţială nr. 47 din 9 mai 2008 care atestă că avocaţii G.M. şi D.C. sunt împuterniciţi de reclamanţi să exercite activitatea de asistare şi reprezentare în faţa Curţii de Apel Bucureşti, fără a fi menţionat obiectul cauzei deduse judecăţii.

În faza procesuală a recursului, reclamanţii au solicitat proba cu înscrisuri şi au depus ca act nou contractul de asistenţă juridică nr. 47 din data de 6 mai 2008 încheiat între Societatea Civilă Profesională de Avocaţi G. & D. prin avocat G.M. în calitate de titular, pe de o parte şi J.E., J.F.C. şi J.E.C. pe de altă parte în calitate de clienţi. La art. 1 din contractul de asistenţă juridică este precizat că obiectul lui îl reprezintă redactarea şi depunerea în numele clienţilor nominalizaţi anterior la Curtea de Apel Bucureşti a unei cereri pentru emiterea somaţiei de plată împotriva debitoarei A.V.A.S. Bucureşti.

Acest context face ineficiente aplicarea dispoziţiilor art. 161 C. proc. civ., care sancţionează cu nulitatea cererii situaţia când instanţa constată lipsa capacităţii de exerciţiu al drepturilor procesuale a părţii sau când reprezentantul părţii nu produce dovada calităţii sale.

În speţă a fost respectat cu rigurozitate cadrul legal instituit de reglementările cuprinse de art. 83 C. proc. civ. şi anume că atunci când cererea este făcută prin mandatar, se va alătura procura în original sau în copie legalizată iar mandatarul avocat certifică el însuşi copia de pe procura sa.

Mai mult, în art. 126 şi urm. din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, este expres menţionat că un contract de asistenţă juridică este încheiat în formă scrisă cerută ad probationem, iar el trebuie să îndeplinească toate condiţiile cerute de lege pentru încheierea valabilă a unei convenţii şi dobândeşte data certă prin înregistrarea sa în registrul oficial de evidenţă al avocatului, indiferent de modalitatea în care a fost încheiat.

Pentru aceste raţiuni, urmează a admite recursul declarat de reclamanţi împotriva sentinţei comerciale nr. 121 din 24 septembrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, şi în temeiul art. 304 pct. 9 raportat la art. 312 pct. 5 C. proc. civ. va casa sentinţa recurată şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de reclamanţii J.E., J.F.C. şi J.E.C., împotriva sentinţei nr. 121 din 24 septembrie 2008, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.

Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 mai 2009.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1552/2009. Comercial