ICCJ. Decizia nr. 1818/2009. Comercial

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 1818/2009

Dosar nr. 647/1/2009

Şedinţa publică din 9 iunie 2009

Asupra contestaţiei în anulare de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin contestaţia în anulare înregistrată la această instanţă la data de 26 ianuarie 2009, contestatoarea SC R. SRL a solicitat anularea deciziei nr. 1936 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, la 4 iunie 2008 motivat de faptul că dezlegarea pricinii este rezultatul unei greşeli materiale evidente.

În dezvoltare, contestatoarea arată că în mod eronat instanţa a reţinut că soluţia de scoatere de sub urmărire penală a numiţilor R.A. şi P.M. s-a fi comunicat la data de 10 decembrie 2004 în lipsa oricărei dovezi la dosar în acest sens.

Totodată, greşit s-a apreciat că înscrisul nu ar avea caracter determinant, instanţa pronunţându-se pe simpla prezumţie iar nu în baza actelor de la dosar.

În drept contestatoarea a invocat prevederile art. 317 şi urm. C. proc. civ.

Intimata SC A.R.A.V.I.G. SA a depus întâmpinare la dosar prin care a solicitat anularea contestaţiei ca netimbrată în primul rând, şi, în al doilea rând, respingerea ei ca inadmisibilă deoarece, pe de altă parte, nu poate fi atacată cu contestaţie în anulare o decizie dată ca urmare a soluţionării revizuirii, iar pe de altă parte, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 318 C. proc. civ., respectiv existenţa unor erori materiale evidente şi omisiunea instanţei de recurs de a examina toate motivele de modificare sau de casare.

Examinând contestaţia în anulare Înalta Curte, constată:

Prin Decizia nr. 1936 pronunţată de această instanţă la 4 aprilie 2008 s-a admis recursul declarat de recurenta SC A.R.A. SA, sucursala Vrancea, împotriva deciziei nr. 73 din 10 septembrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială, maritimă şi fluvială, a modificat în tot Decizia atacată în sensul că a respins cererea de revizuire formulată de intimata SC R. SRL Focşani împotriva deciziei nr. 82/A din 27 iulie 2005 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în dosarul nr. 1023/2005.

Instanţa de recurs a reţinut greşita aplicare a prevederilor art. 322 pct. 2 şi 5 C. proc. civ. şi a art. 324 pct. 1 şi 4 C. proc. civ. faţă de faptul că în mod greşit ordonanţa din 6 decembrie 2004 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea a fost considerată act nou şi că instanţa de apel s-a pronunţat în limita celor solicitate.

De precizat că prin Decizia nr. 73 din 10 septembrie 2007 modificată, Curtea de Apel Galaţi admisese cererea de revizuire a deciziei nr. 82/A/2005 a aceleiaşi instanţe pe care a schimbat-o în tot în sensul că a respins apelul declarat de pârâta SC A. SA împotriva sentinţei civile nr. 44 din 25 martie 2005 a Tribunalului Vrancea.

Decizia nr. 82/A/2005 a Curţii de Apel Galaţi prin care, urmare admiterii apelului pârâtei SC A. SA şi schimbării sentinţei fondului s-a respins acţiunea reclamantei ca nefondată, irevocabilă prin respingerea recursurilor declarate de reclamantă, prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, nr. 2262 din 20 iunie 2006, a fost astfel confirmată prin Decizia nr. 1936 din 4 iunie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, atacată cu contestaţie în anulare în cauza de faţă.

Deşi contestatorul invocă în drept prevederile art. 317 şi urm. C. proc. civ., dezvoltarea în fapt referă numai la cazul de anulare prevăzut de art. 318 teza I-a C. proc. civ. care dispune: „hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale".

Din interpretarea coroborată a textului citat cu prevederile art. 317 alin. (1) C. proc. civ.: „Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestaţie în anulare (...) numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului", rezultă, pe de altă parte, că pot fi atacate cu contestaţie în anulare numai acele hotărâri irevocabile ca urmare a exercitării căilor de atac de reformare iar nu şi a celor de retractare, respectiv deciziile pronunţate în recurs, iar pe de altă parte, că această categorie include şi deciziile pronunţate în recursul consecutiv anulării unei hotărâri printr-o cale de atac de retractare, pentru identitate de regim juridic, ca în cauza de faţă.

Drept urmare, excepţia intimatei cu acest obiect invocată prin întâmpinare nu poate fi primită, ca de altfel nici excepţia de netimbrare, contestaţia de faţă fiind taxată fiscal în condiţiile legii.

Este însă pertinentă susţinerea intimatei cu privire la inexistenţa unei erori materiale în sensul art. 318 alin. (1) teza I-a C. proc. civ.

Într-adevăr, dezvoltarea în fapt a criticii formulată de contestatoare nu identifică şi nici nu determină o eroare materială în accepţiunea textului menţionat, de eroare formală, de ordin procedural, aptă să determine o soluţie greşită. Ea priveşte interpretarea şi aprecierea probelor în speţă, a unui înscris socotit act nou din perspectiva art. 322 pct. 5 C. proc. civ., aspecte care ţin de judecata pricinii.

Aşa fiind, Înalta Curte, constatând că eroarea materială evocată nu se încadrează în ipoteza art. 318 alin. (1) teza I-a C. proc. civ., va respinge contestaţia în anulare ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatoarea SC R. SRL Focşani, împotriva deciziei nr. 1936 din 4 iunie 2008, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 iunie 2009.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1818/2009. Comercial