ICCJ. Decizia nr. 1830/2009. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1830/2009
Dosar nr. 17232/99/2006
Şedinţa publică din 10 iunie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 12464 din 4 iulie 1997 la Judecătoria Iaşi, reclamanta SC A. SRL Iaşi a chemat în judecată pe pârâţii Asociaţia R. PAS şi F.P.S. Bucureşti şi a solicitat anularea contractului de vânzare - cumpărare din 1995 încheiat între cei doi pârâţi.
În motivarea cererii reclamanta arată că înscrisul este anulabil deoarece nu s-a specificat ce anume clădire din piaţă a cumpărat pârâta Asociaţia R. PAS.
Mai susţine reclamanta că are calitatea de chiriaş din anul 1990 şi că prin sentinţa civilă nr. 4779/1995 Judecătoria Iaşi a constatat dreptul său de proprietate asupra magazinului din Municipiul Iaşi, ulterior urmând să obţină şi dreptul de proprietate asupra terenului aferent proprietăţilor clădirilor.
Prin sentinţa civilă nr. 14202 din 4 octombrie 1997 Judecătoria Iaşi a anulat ca insuficient timbrată acţiunea formulată de reclamanta SC A. SRL Iaşi.
Prin Decizia civilă nr. 880 din 14 aprilie 1998 Tribunalul Iaşi a admis apelul formulat de reclamanta SC A. SRL Iaşi, a desfiinţat sentinţa civilă nr. 14202 din 4 noiembrie 1997 a Judecătoriei Iaşi şi a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Iaşi, ca primă instanţă în materie comercială. A apreciat Tribunalul că vânzarea de acţiuni constituie un act de comerţ şi că vânzătorul are calitatea de comerciant.
Investit cu soluţionarea cauzei, la Tribunalul Iaşi s-a format dosarul nr. 2781/1998.
În cauză, SC A.A. SA Iaşi a formulat cerere de intervenţie în interes propriu prin care a solicitat, în contradictoriu cu SC A. SRL Iaşi, F.P.S. Bucureşti, Asociaţia R. PAS Iaşi, constatarea nulităţii actului de vânzare - cumpărare de acţiuni din 30 noiembrie 1995, a anexei intitulată „Lista principalelor clădiri ale SC C. SA Iaşi pct. 9, radierea transcrierii acestui contract şi repunerea părţilor în situaţia anterioară. Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii intervenienta arată că s-a înfiinţat în baza sentinţei civile nr. 227/1995 a Judecătoriei Iaşi, urmare a divizării SC A.C. SA Iaşi.
Urmare a divizării s-a încheiat protocolul de predare - primire din 5 decembrie 1995, înscris ce cuprinde la pct. 1 - spaţiul comercial cu nr. de inventar 1020, respectiv Magazinul 20.
Pentru spaţiul aferent construcţiilor i s-a eliberat certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor din 19 iunie 1996.
Susţine intervenienta că prin contractul din 1995 s-a dispus de un bun proprietatea sa.
F.P.S. Bucureşti a depus întâmpinare prin care invocă lipsa calităţii sale procesuale pasive susţinând că prin contractul din 1995 s-au vândut acţiunile deţinute la SC C. SA Iaşi, nu vreun bun imobil. A mai invocat şi lipsa calităţii procesuale active a reclamantei, aceasta nefăcând dovada dreptului de proprietate asupra imobilului vândut.
Prin sentinţa civilă nr. 1365 din 14 decembrie 1998 Tribunalul Iaşi a respins acţiunea introdusă de reclamanta SC A. SRL Iaşi în contradictoriu cu pârâtele F.P.S. Bucureşti, Asociaţia R. PAS Iaşi.
A respins cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenienta SC A.A. SA Iaşi în contradictoriu cu intimatele SC A. SRL Iaşi, Asociaţia R. PAS Iaşi şi F.P.S. Iaşi.
A obligat reclamanta SC A. SRL Iaşi să plătească reclamantei Asociaţia R. PAS Iaşi suma de 2.500.000 lei (vechi) cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă Tribunalul a reţinut că excepţiile invocate de pârâta F.P.S. Bucureşti sunt nefondate, constatarea nulităţii unui act de vânzare - cumpărare pot fi introduse de orice persoană interesată, părţile reclamând drepturi proprii asupra bunurilor ce fac obiectul contractului din 1995.
A mai reţinut Tribunalul că, în baza contractului din 30 noiembrie 1995, F.P.S. a vândut Asociaţia R. PAS un număr de 9.220 acţiuni pe care le deţinea la SC C. SA Iaşi pentru suma de 500 miliarde lei (vechi). în anexa la contract, la poziţia 9, este inclus activul „clădire 2 corpuri" situat în Piaţa N., cu valoarea de inventar de 44.551 mii lei (vechi).
Prin contractul încheiat între F.P.S. şi F.P.P.M. s-a decis constituirea (ca rezultat al divizării SC A.C. SA Iaşi) SC A.A. SA Iaşi. Aceasta a primit, pe baza protocolului înregistrat din 5 decembrie 1995, active corporale în valoare de 22.099.449 lei.
Prin sentinţa civilă nr. 4779 din 17 aprilie 1995 Judecătoria Iaşi a constatat că SC A.C. SA Iaşi este proprietara suprafeţei de 295,58 mp situat în Iaşi, suprafaţă pe care este edificat magazinul 20. În baza acestei sentinţe, Consiliul Judeţean Iaşi a emis certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului din 19 iunie 1996 pe numele SC A.A. SA. Printre mijloacele fixe predate de SC A.C. SA Iaşi către SC A.A. SA Iaşi se numără şi spaţiul comercial cu nr. de inventar 1020 situat în Iaşi.
Mai reţine tribunalul că F.P.S., în calitate de proprietar, a fost liber să vândă titlurile de creanţă ce le deţine la SC C. SA Iaşi. Contractul de vânzare - cumpărare de acţiuni întruneşte toate cerinţele impuse de art. 948 C. civ., iar obiectul acestuia l-a constituit transmiterea dreptului de proprietate asupra acţiunilor deţinute de F.P.S. la SC C. SA Iaşi şi nicidecum transmiterea vreunui drept real asupra bunurilor ce fac parte din capitalul social sau patrimoniul SC C. SA Iaşi.
Simpla menţiune făcută în anexa la contract prin care se enumără principalele clădiri ale SC C. SA Iaşi nu este de natură a crea drepturi sau de a transmite drepturi asupra respectivelor elemente de activ.
Operaţiunea de vânzare - cumpărare de acţiuni în cauză este conformă cu dispoziţiile Legii nr. 58/1991 şi Legii nr. 77/1994 fiind efectuată în limitele legii şi potrivit procedurilor instituite de aceasta.
Împotriva sentinţei civile nr. 1365 din 14 decembrie 1998 a Tribunalului Iaşi au declarat apel SC A. SRL şi SC A.A. SA, apeluri admise prin Decizia civilă nr. 72 din 10 iulie 2006 de Curtea de Apel Iaşi.
S-a dispus anularea deciziei apelate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Instanţa de apel a reţinut nelegalitatea sentinţei instanţei de fond motivat de faptul că nu s-a pronunţat asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a F.P.S. şi lipsei calităţii procesuale active a SC A. SRL Iaşi.
În rejudecare, la Tribunalul Iaşi s-a format dosarul nr. 17232/99/2006.
În cauză s-a introdus A.P.A.P.S. în calitate de succesoare a F.P.S.
La rândul său, A.P.A.P.S. Bucureşti a devenit A.V.A.S.
Prin sentinţa civilă nr. 1191/E din 29 iunie 2007 Tribunalul Iaşi a respins excepţiile privind lipsa calităţii procesuale active a reclamantei şi lipsa calităţii procesuale pasive invocate de pârâta A.V.A.S. Bucureşti (fostul F.P.S.).
A admis acţiunea formulată de reclamanta SC A. SRL Iaşi cu sediul in Iaşi, în contradictoriu cu pârâţii A.V.A.S. Bucureşti cu sediul ales în sector 1; Asociaţia R. PAS Iaşi cu sediul in Iaşi; SC C. SA prin lichidator SC L.G. SRL Iaşi cu sediul în Iaşi şi SC A.C. SA Iaşi cu sediul în Iaşi.
A constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare - cumpărare din 30 noiembrie 1995 şi a anexelor pct. 9 privind imobilele (teren şi construcţii) proprietatea SC A. SRL Iaşi situate în Piaţa N., intabulate potrivit încheierii din 4 octombrie 2002.
A respins ca rămasă fără obiect cererea de intervenţie formulată de intervenienta SC A.A. SA, în nume propriu cu sediul in Iaşi.
Prin încheierea din 13 iulie 2007 Tribunalul Iaşi a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinţei civile nr. 1191 din 29 iunie 2007 în sensul că: „Constată nulitatea absolută a contractului de vânzare - cumpărare din 30 noiembrie 2005 şi a anexei pct. 9 privind imobilele situate în Piaţa N. proprietatea SC A. SRL Iaşi. Celelalte dispoziţii rămânând neschimbate".
Pentru a pronunţa această sentinţă Tribunalul a reţinut următoarele:
Analizând prioritar excepţiile invocate de pârâta A.V.A.S. Bucureşti (fostul F.P.S.) respectiv lipsa calităţii procesuale active a reclamantei SC A. SRL cât şi excepţia privind lipsa calităţii procesuale pasive a A.V.A.S. Bucureşti, instanţa constată că sunt neîntemeiate, urmând a fi respinse, motivat de următoarele:
Întrucât cererea de fată vizează constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare - cumpărare din 30 noiembrie 1995 atât reclamanta cât şi intervenienta care reclamă drepturi proprii asupra unor bunuri ce fac obiectul contractului respectiv, îşi justifică interesul lor de a promova asemenea cereri şi astfel trebuie să li se recunoască calitatea procesuală activă, cu atât mai mult cu cât în principiu nulitatea absolută a unui act juridic poate fi invocată de orice persoană interesată.
Din înscrisurile aflate la dosarul Tribunalului Iaşi nr. 2781/1998 respectiv oferta SC A.C. SA pentru cumpărarea magazinului 20; situaţia mijloacelor fixe - magazin 20; actul de cesiune din 29 martie 1997; criteriile de evaluare a terenului pe care este amplasat magazinul 20; certificatul constatator a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 295,58 mp teren din 19 iunie 1998; documentul cumulativ în care este trecut magazinul 20; rezultă fără echivoc că atât reclamanta care iniţial a deţinut Magazinul nr. 20 situat pe platoul din Iaşi, prin contractul încheiat cu SC A.C. SA şi apoi cu SC A.A. SA Iaşi intervenienta, care a dovedit că este proprietara acestor bunuri (teren şi construcţii) trecute fără niciun drept în anexa la contractul din 30 noiembrie 1995 încheiat între F.P.S. şi Asociaţia R. PAS, demonstrează că aceste două societăţi au dovedit cu prisosinţă dreptul precum şi interesul în promovarea acţiunii.
Considerentele în baza cărora instanţa a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei SC A. SRL Iaşi şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâta A.V.A.S. Bucureşti, motivat de faptul că obiectul acţiunii îl constituie nulitatea absolută a unui contract de vânzare - cumpărare în care pârâta a fost parte.
Pe fondul cauzei, din examinarea actelor aflate la dosarul cauzei, instanţa apreciază că acţiunea reclamantei este întemeiată.
În baza contractului din 30 noiembrie 1995 F.P.S. a vândut Asociaţia R. PAS un număr de 9.200 acţiuni, pe care le-a deţinut la SC C. SA Iaşi pentru suma de 500 milioane lei vechi; în lista principalelor clădiri ale SC C. SA Iaşi o anexă la contract fiind inclusă, la poziţia 9, activul „clădire 2 corpuri" situat în Piaţa N. având valoare de inventar de 44.551 mii lei vechi.
Prin contractul încheiat de F.P.S. cu F.P.P.M. s-a decis constituirea, ca rezultat al divizării SC A.C. SA, a SC A.A. SA, căreia i s-a predat pe baza protocolului înregistrat din 5 decembrie 1995 active corporale în valoare de 22.099.999 lei funcţionarea societăţii fiind autorizată prin sentinţa civilă nr. 227 din 5 decembrie 1995 a Judecătoriei Iaşi după care aceasta a fost înmatriculată în Registrul Comerţului.
Prin sentinţa civilă nr. 4779 din 17 aprilie 1995 Judecătoria Iaşi a constatat că SC A.C. SA Iaşi este proprietara suprafeţei de teren de 295,58 mp situată în Iaşi pe care este edificat magazinul 20, hotărâre în baza căreia Consiliul Judeţean Iaşi a emis certificatul de constatare a dreptului de proprietate asupra terenului din 19 iunie 1996 pe numele SC A.A. SA Iaşi printre mijloacele fixe predate de SC A.C. SA către SC A.A. SA Iaşi numărându-se şi spaţiul comercial având număr de inventar 1020 situat în Iaşi. A se vedea în acest sens contractul din 30 noiembrie 1995; anexa la contract cu lista principalelor clădiri, îndeosebi pct. 7 unde este trecută magazie şi pct. 9 - clădire - 2 corpuri, înscrisuri aflate în dosarul 893/1999 al Curţii de Apel Iaşi.
Din aceste înscrisuri, cât şi altele exemplu încheierea nr. 15612 din 4 octombrie 2002 pronunţată de Judecătoria Iaşi, biroul de carte funciară, dosar nr. 15612/2002 în care s-a intabulat dreptul de proprietate a SC A. SRL după fuzionarea prin absorbţie cu intervenienta SC A.A. SA rezultă că obiectul vânzării din contractul din 1995 l-a făcut şi clădirea magazinului 20 în lista anexă nespecificându-se care din corpurile de clădiri din piaţă au fost cumpărare de Asociaţia R. PAS lipsind şi schiţa cu amplasamentul acestora.
Pe de altă parte, prin contractul de vânzare - cumpărare din 30 decembrie1995 şi contractul de cesiune din 24 martie 1997 s-au înstrăinat acţiuni vizând bunurile ce aparţin domeniului public, bunuri ce sunt scoase din circuitul civil,fiind inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile, ori în speţă, imobilele (teren şi construcţii precizate în anexă la contract la pct. 7 şi 9) sunt proprietatea reclamantei.
Deşi prin acest contract s-au înstrăinat acţiuni, acestea îşi au corespondent în patrimoniul societăţii, în capitalul social reprezentat de valoarea imobilelor (terenul şi construcţii) care constituie pieţele municipalităţii.
De altfel, Tribunalul Iaşi prin sentinţa civilă nr. 2058 din 23 decembrie 2002 (dosar nr. 15145/2002) reţinând că F.P.S. şi F.P.P.M., în prezent SIF M., în mod greşit au înscris la privatizarea SC C. SA Iaşi, fără să verifice regimul juridic al bunurilor, a admis acţiunea Consiliului Local al Municipiului Iaşi şi a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare - cumpărare din 30 noiembrie 1995.
Chiar dacă există această hotărâre, având în vedere calitatea părţilor din proces şi motivul de constatare a nulităţii, instanţa a apreciat că acţiunea reclamantei se impune a fi admisă, urmând a se constata nulitatea absolută a contractului de vânzare - cumpărare din 30 noiembrie 1995 şi a anexelor pct. 7 şi pct. 8 în care sunt trecute imobilele (teren şi construcţii) proprietatea SC A. SRL Iaşi, situate în Piaţa N., intabulate potrivit încheierii din 4 octombrie 2002.
Intervenienta fiind absorbită de către reclamantă, cererea de intervenţie a acesteia formulată în nume propriu urmează a fi respinsă ca rămasă tară obiect.
Pârâta A.V.A.S. a declarat apel atât împotriva sentinţei civile nr. 1191/E din 29 iunie 2007 cât şi împotriva încheierii din 13 iulie 2007.
Pârâta A.V.A.S. a formulat următoarele critici:
1. Instanţa de fond în mod greşit a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei apreciind că nulitatea absolută a unui act juridic poate fi invocată de orice persoană interesată.
Susţine apelanta că obiectul contractului l-a constituit vânzarea acţiunilor privite ca bunuri incorporale şi nu vânzarea activelor societăţii.
Acţionarii nu sunt proprietarii terenurilor din patrimoniul societăţii şi, prin urmare, nu pot înstrăina aceste bunuri. Dreptul real transmis prin vânzarea de acţiuni nu este un drept de proprietate relativ la vreun bun corporal, ci se referă la drepturile conferite de calitatea de acţionar.
Apreciază apelanta că reclamanta nu justifică natura interesului care a fost nesocotit la încheierea contractului a cărui nulitate s-a solicitat astfel că nu are calitate procesuală activă.
2. Din considerentele sentinţei apelate se susţine că nu rezultă că instanţa s-ar fi pronunţat asupra excepţiei lipsei de interes, cât şi a lipsei de obiect.
La data încheierii contractului de vânzare - cumpărare de acţiuni, respectiv 30 noiembrie 1995 nu a existat nicio cauză de nulitate absolută a contractului, iar prin contractul respectiv apelanta a vândut acţiuni pe care le deţinea în numele statului la SC C. SA Iaşi, societate înfiinţată prin Decizia nr. 20 din 7 ianuarie 1991 emisă de Prefectura Judeţului Iaşi.
La data încheierii contractului de vânzare - cumpărare de acţiuni SC C. SA funcţiona în mod legal, neexistând vreo dispoziţie legală contrară.
Ulterior încheierii contractului de vânzare - cumpărare de acţiuni şi independent de acest contract a fost promovată în instanţă o acţiune de către Municipiul Iaşi, prin primar, prin care s-a solicitat constatarea nulităţii absolute a deciziei nr. 20 din 7 ianuarie 1991 de înfiinţare a SC C. SA.
În urma soluţionării acestui litigiu, prin sentinţa nr. 156 din 25 octombrie 2000 a Curţii de Apel Suceava, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia nr. 1552 din 19 aprilie 2002 a Curţii Supreme de Justiţie s-a anulat Decizia nr. 20/1991 emisă de Prefectura Iaşi, reţinându-se că prin această decizie s-a dispus înfiinţarea SC C. SA Iaşi în baza art. 16 din Legea nr. 15/1990, dispoziţii legale ce nu au fost aplicabile în speţă.
În dispozitivul sentinţei nr. 2058 din 23 decembrie 2002 a Tribunalului Iaşi, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 655 din 16 martie 2003 a Curţii de Apel Iaşi, instanţa a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare - cumpărare de acţiuni din 1995 şi a dispus repunerea părţilor în situaţia anterioară.
Susţine apelanta că nulitatea contractului de vânzare - cumpărare de acţiuni a fost constatată de instanţă ca urmare a anulării actului de înfiinţare a SC C. SA şi nu ca o consecinţă a culpei A.V.A.S. în executarea contractului.
Întrucât prezenta cerere are ca obiect nulitatea contractului de vânzare - cumpărare de acţiuni din 1995, nulitate care a fost constatată irevocabil prin sentinţa nr. 2058 din 23 decembrie 2002 a Tribunalului Iaşi, reclamanta nu justifică niciun interes în susţinerea cererii sale.
Susţine apelanta că interesul este o condiţie esenţială, de fond, necesară pentru existenţa dreptului la acţiune.
Reclamantul trebuie să justifice în persoana sa interesul de a promova acţiunea civilă.
Totodată, condiţia interesului este necesară nu numai la momentul formulării cererii de chemare în judecată ci şi pe parcursul procesului.
Una dintre condiţiile interesului se referă la faptul că acesta trebuie să fie născut actual, or, în speţă, intimata - reclamantă nu justifică un interes actual atâta timp cât solicită nulitatea unui contract deja desfiinţat.
Consideră apelanta că acţiunea reclamantei este şi lipsită de obiect, întrucât nu există obiectul cererii, contractul a cărui nulitate se solicită nu mai există, fiind desfiinţat prin hotărâre irevocabilă.
3. În condiţiile în care o instanţă de judecată a constatat irevocabil nulitatea unui contract, ţinând cont şi de efectele produse de sancţiunea nulităţii unui act juridic - repunerea părţilor în situaţia anterioară -, o a doua acţiune vizând acelaşi obiect, cu aceleaşi motive de nulitate (doar părţile fiind diferite, acesta fiind motivul pentru care nu a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat) apare ca fiind inadmisibilă, lipsind obiectul judecăţii.
Mai mult, soluţionând cauza dedusă judecăţii instanţa de fond şi-a însuşit motivarea instanţei care a pronunţat sentinţa nr. 2085 din 23 decembrie 2002, neavând nici o contribuţie juridică proprie la motivarea sentinţei apelate.
Astfel, prin sentinţa apelată instanţa a reţinut că „prin contractul de vânzare - cumpărare din 30 noiembrie 1995 s-au înstrăinat acţiuni vizând bunuri ce aparţin domeniului public, bunuri care sunt scoase din circuitul civil, fiind inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile".
De asemenea, a mai reţinut instanţa că „obiectul vânzării din contractul din 1995 l-a făcut şi clădirea magazinului 20 în lista anexă nespecificându-se care din corpurile de clădiri din piaţă au fost cumpărate de Asociaţia R. PAS lipsind şi schiţa cu amplasamentul acestora".
Motivarea este nelegală, întrucât din moment ce instanţa constată nulitatea unui contract de vânzare-cumpărare de acţiuni trebuie să se raporteze strict la cauzele de nulitate contemporane încheierii contractului şi care ar avea legătură directă cu obiectul contractului.
Susţine apelanta că prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu Asociaţia R. PAS, fostul F.P.S. a înstrăinat lucrul asupra căruia exercita dreptul de proprietate şi anume, acţiunile deţinute la SC C. SA.
Faptul că prin contract s-au vândut doar acţiuni reiese din conţinutul clauzelor următoare:
Cap.1: „vânzătorul vinde şi cumpărătorul cumpără, libere de orice sarcini, un număr de 9.220 acţiuni (...)";
Cap. 2: „proprietatea acţiunilor vândute se transmite la cumpărător (...)";
Cap.3: „preţul convenit de părţi pentru fiecare acţiune vândută este de 54.230 lei (...)";
Cap.13: „prezentul contract are valoare de cesiune de acţiuni, conform art. 64 alin. (1) din Legea nr. 31/1991 (...)".
Astfel, lucrul vândut prin contractul menţionat îl constituie acţiunile deţinute de stat la SC C. SA şi înstrăinate de fostul F.P.S. în exercitarea atribuţiilor din sfera procesului de privatizare.
Transmiterea proprietăţii acţiunilor înseamnă exercitarea tuturor drepturilor conferite de calitatea de acţionar dobândită prin cumpărarea acţiunilor, respectiv dreptul de vot, dreptul la acordarea dividendelor etc.
Acţionarii nu sunt proprietarii bunurilor din patrimoniul societăţii, iar atâta timp cât SC C. SA exercită numai un drept de administrare, a fortiori acţionarii nu pot dobândi ca urmare a acestei operaţiuni dreptul de proprietate asupra unor bunuri privite în materialitatea lor.
Legislaţia specială în materie de transmitere a acţiunilor de la stat către alte persoane este reprezentată de Legea nr. 58/1991 (în prezent abrogată), care a fost înlocuită cu mai multe reglementări, fiind în vigoare în prezent OUG nr. 88/1997, modificată şi completată prin Legea nr. 99/1999 şi Legea nr. 137/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Faţă de cele arătate, apelanta A.V.A.S. solicită admiterea apelului, în conformitate cu dispoziţiile art. 295 şi art. 296 C. proc. civ., schimbarea sentinţei atacate în sensul admiteri excepţiilor lipsei calităţii procesuale active, a lipsei de interes şi a lipsei de obiect cu consecinţele specifice acestora, iar în ceea ce priveşte fondul cauzei, respingerea acţiunii formulată de SC A. SRL Iaşi ca neîntemeiată cu menţinerea dispoziţiilor privitoare la respingerea ca rămasă fără obiect a cererii de intervenţie.
Intimaţii nu au depus întâmpinare în cauză.
Analizând temeinicia şi legalitatea deciziei în raport de criticile formulate, Curtea de Apel Iaşi, secţia comercială, prin Decizia nr. 22 din 7 aprilie 2008 a admis apelul intimatei A.V.A.S. împotriva sentinţei şi sa încheierii din 13 iunie 2007 pe care le-a schimbat în parte, hotărând:
Admite excepţia lipsei de interes a reclamantei SC A. SRL Iaşi.
Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei SC A. SRL Iaşi.
Respinge acţiunea formulată de reclamanta SC A. SRL Iaşi în contradictoriu cu pârâtele SC C. SA Iaşi, prin lichidator SC L.G. SRL, Asociaţia R. PAS şi SC A.C. SA Iaşi ca fiind introdusă de o persoană lipsită de interes şi calitate procesuală activă.
Menţine dispoziţia referitoare la respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a A.V.A.S. Bucureşti şi la cererea de intervenţie.
Pentru a pronunţa această deciziei instanţa a reţinut:
Prin contractul de vânzare - cumpărare din 30 noiembrie 1995 F.P.S. Bucureşti a vândut Asociaţia R. PAS un număr de 9.220 acţiuni cu o valoare nominală de 25.000 lei (vechi) fiecare, în sumă totală de 230.500.000 lei (vechi), reprezentând 40% din capitalul social al SC C. SA Iaşi.
SC C. SA Iaşi a fost înfiinţată prin Decizia nr. 20 din 1991 a Prefecturii Judeţului Iaşi în baza Legii nr. 15/1990. Prin sentinţa nr. 156 din 25 octombrie 2000 a Curţii de Apel Suceava, rămasă definitivă prin Decizia nr. 1552 din 19 aprilie 2002 a Curţii Supreme de Justiţie, s-a dispus anularea deciziei nr. 20/1991 a Prefecturii Iaşi. Din considerentele sentinţei rezultă că dispoziţiile Legii nr. 15/1990 nu puteau fi aplicabile în cauză, deoarece SC C. SA Iaşi s-a înfiinţat dintr-un serviciu subordonat Primăriei Iaşi, serviciu care nu îndeplinea atribuţiile unei unităţi economice de stat.
Prin urmare, prin sentinţa Curţii de Apel Suceava s-a constatat o nulitate absolută a actului de înfiinţare a SC C. SA Iaşi, nulitate ce rezidă din nerespectarea dispoziţiilor legale imperative prevăzute de Legea nr. 15/1990 în sensul că în patrimoniul acestei societăţi au fost cuprinse bunuri ce aparţine domeniului public, bunuri care sunt scoase din circuitul civil, fiind inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile.
Contractul a cărui nulitate se solicită a se constata are ca obiect vânzarea - cumpărarea de acţiuni ce reprezintă 40% din capitalul social al SC C. SA Iaşi, capital social reprezentat de valoarea imobilelor care constituie pieţele municipalităţii.
Faptul că, în anexa la contract, sunt enumerate principalele clădiri ale SC C. SA nu este de natură a crea drepturi sau a transmite drepturi asupra elementelor de activ atât timp cât nu există înţelegerea părţilor în acest sens materializată printr-un înscris.
Din acest punct de vedere este întemeiată critica apelantei cu privire la greşita reţinere a tribunalului în legătură cu obiectul contractului din 1995 în sensul că aceasta ar privi şi clădirea magazinului 20 din lista anexă.
Pe de altă parte, constatându-se nulitatea absolută a contractului de vânzare - cumpărare de acţiuni din 30 noiembrie 1995 încheiat între F.P.S. Bucureşti şi Asociaţia R. PAS prin sentinţa civilă nr. 2059 din 23 decembrie 2002 pronunţată de Tribunalul Iaşi (irevocabilă prin Decizia comercială nr. 655 din 16 iunie 2003 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi), instanţa de control judiciar apreciază că reclamanta SC A. SRL Iaşi nu mai are interes (actual) în promovarea unei acţiuni având ca obiect constatarea nulităţii absolute a aceluiaşi contract de vânzare - cumpărare de acţiuni.
Pe cale de consecinţă, reclamanta nu are nici calitate procesuală activă în promovarea acţiunii.
Constatându-se ca fiind întemeiate cele două excepţii, instanţa de apel nu va mai analiza şi celelalte critici formulate de apelanta A.V.A.S.
Împotriva acestei decizii, a introdus recurs, pentru SC A. SRL, avocat, fără împuternicire.
Înalta Curte, la termenul din 11 martie 2009, a amânat cauza la 10 iunie 2009, pentru a se complini neregularitatea semnării recursului, neregularitate care nu a fost înlăturată.
Analizând aşadar recursul în raport de cerinţele procesuale imperative ce rezultă din art. 3021 alin. (1) pct. 1 lit. d) C. proc. civ., urmează a constata că recursul este nul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul declarat de reclamanta SC A. SRL Iaşi împotriva deciziei nr. 22 din 7 aprilie 2008 a Curţii de Apel Iaşi, secţia comercială, conform art. 3021 alin. (1) pct. 1 lit. d) C. proc. civ.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 10 iunie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 1827/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1834/2009. Comercial → |
---|