ICCJ. Decizia nr. 1940/2009. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1940/2009
Dosar nr. 7402/99/200.
Şedinţa publică din 18 iunie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele.
Tribunalul Iaşi, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 23/COM din 5 februarie 2008 a admis acţiunea formulată de reclamantul C.M.I.M.M.M. – dr. C.C. cu sediul în Iaşi în contradictoriu cu Banca Naţională a României – Direcţia de Stabilitate Financiară cu sediul în Bucureşti, B.R.D. - G.S.G. SA cu sediul în Bucureşti, B.R.D., sucursala judeţeană Iaşi, şi T.B.I.L. SA cu sediul în Bucureşti, în sensul că a dispus anularea incidentului de plată raportat de B.R.D. - G.S.G. SA la iniţierea B.R.D., sucursala judeţeană Iaşi, cu referire la reclamant, acesta fiind înregistrat în C.I.P. şi C.R.B.
De asemenea a mai obligat pe cele două pârâte la întocmirea formalităţilor de radiere a reclamantului din C.I.P. şi C.R.B., precum şi obligarea B.N.R. la radierea reclamantului din banca de date C.I.P. şi C.R.D.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut, în principal, că raportul juridic litigios dintre părţi a fost generat de contractul de leasing încheiat între reclamantă şi T.B.I.L. SA Bucureşti.
Pârâta B.R.D. - G.S.G. afirmă că în luna noiembrie a fost prezentat la B.R.D. un bilet de ordin asupra titularului de cont SC C.M.I.M.M.M. care nu a fost onorat de plată din lipsă de disponibil în cont, împrejurare în care banca era obligată să facă raportarea acestui incident de plată potrivit Regulamentului B.N.R. 1/2001, motive pentru care nu poate solicita radierea din evidenţa C.I.P. întrucât la acea dată cererea de înregistrare era întemeiată.
Pe de altă parte B.R.D. afirmă că reclamantul nu a notificat asupra plăţii integrale şi anticipate a ratelor de leasing dar beneficiarul plăţii le-a confirmat, documentele bancare dovedind plata acestora la 24 octombrie 2005.
Prin urmare lipsa notificării B.R.D. de către reclamant nu putea constitui element determinant în sensul sesizării ca incident de plată la C.I.P.
Este dovedit că la 22 noiembrie 2005 este făcută plata integrală a ratelor de leasing şi a valorii reziduale a aparatelor cumpărate de reclamant deci nu mai subzistă motivul declarării incidentului de plată.
Menţinerea nejustificată a incidentului de plată la aproximativ 2 ani de la plata declarării lui constituie un impediment major pentru reclamant de natură a-i prejudicia interesele economice.
Curtea de Apel Iaşi, secţia comercială, prin Decizia nr. 62 din 3 noiembrie 2008 a respins apelurile declarate de Banca Naţională a României prin sucursala Iaşi şi B.R.D. - G.S.G., sucursala Iaşi, împotriva sentinţei nr. 23/COM din 5 februarie 2008 pronunţată de Tribunalul Iaşi, secţia comercială şi de contencios administrativ, fiind preluate în esenţă argumentele primei instanţe.
Împotriva deciziei nr. 62 din 3 noiembrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia comercială, au declarat recurs pârâtele Banca Naţională a României prin sucursala Iaşi, şi B.R.D. - G.S.G., sucursala Iaşi, care au criticat această hotărâre pentru nelegalitate, după cum urmează.
Recurenta-pârâtă Banca Naţională a României, sucursala Iaşi, a solicitat în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. admiterea recursului, invocând lipsa calităţii procesuale pasive, deoarece incidentul de plată a fost stabilit şi notificat de B.R.D. - G.S.G. în calitatea de persoană declarantă, aşa cum este prevăzut la art. 27 din Regulamentul nr. 1/2001 al B.N.R. cu privire la organizarea şi funcţionarea la B.N.R. a acestei entităţi care nu are personalitate juridică.
La rândul său recurenta-pârâtă B.R.D. - G.S.G., sucursala Iaşi, a solicitat în baza art. 304 pct. 9 C. proc. civ. admiterea recursului cu consecinţa respingerii acţiunii reclamantului, având în vedere că s-a făcut abstracţie de dispoziţiile art. 54 din Regulamentul B.N.R. nr. 1/2001 şi de cap. II din Regulamentul B.N.R. nr. 4/2004, în realitate fiind legalizată emiterea şi prezentarea la plata de instrumente fără acoperire sau fără disponibil în cont.
Intimatul reclamant a depus întâmpinare prin care a cerut respingerea recursurilor.
Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de toate criticile aduse de recurentele pârâte, constată că acestea sunt nejustificate, urmând a respinge ca nefondate aceste recursuri, pentru următoarele considerente.
Este de necontestat că între reclamantă şi pârâta T.B.I.L. SA, în cursul anului 2005 au fost încheiate contractele de leasing nr. 4745 şi respectiv 4116 având ca obiect achiziţionarea de aparatură medicală, ocazie cu care au fost emise trei bilete la ordin cu scadenţă pentru fiecare rată de leasing în parte, iar ulterior, de comun acord, au fost achitate toate ratele rămase restanţă, cu OP nr. 3 din 26 octombrie 2005 şi OP nr. 4 din 27 octombrie 2005.
În acest context, reclamanta a solicitat prin cererea de chemare în judecată anularea incidentului de plată raportat de B.R.D. - G.S.G. care a generat înregistrarea la C.I.P. şi C.R.B. cu suma restantă de 64 RON, obligarea pârâtei B.R.D. - G.S.G. la întocmirea formalităţilor de radiere din baza de date C.I.P. şi C.R.B. pentru incidentele de plată raportate de B.R.D. G.S.G. precum şi obligarea pârâtei B.N.R. la radierea din baza de date C.I.P. C.R.B. pentru acelaşi incident de plată.
Din verificarea întregii documentaţii rezultă fără echivoc că la momentul raportării incidentului de plată la C.I.P. şi C.R.B. de pe lângă B.R.D., pârâta T.B.I.L. avea încasate toate ratele de leasing, inclusiv valoarea reziduală, însă a continuat să prezinte la plată biletele la ordin emise iniţial.
Nu poate fi primită apărarea pârâtei B.N.R. care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, deoarece chiar dacă incidentul de plată a fost stabilit şi notificat de pârâta B.R.D. - G.S.G. în calitatea de persoană declarantă, între toate părţile cauzei există raport de cauzalitate executarea contractului de leasing generând litigiul de natură comercială dedus judecăţii.
Potrivit prevederilor regulamentului B.N.R. nr. 1/2001, se precizează la art. 36 alin. (2) că anularea informaţiilor privind incidentele de plăţi înregistrate la F.N.I.P. şi în F.N.P.R. se poate face numai de persoanele declarante, din proprie iniţiativă sau la solicitarea instanţelor judecătoreşti în baza unei cereri de anulare conform formularului prezentat în anexa nr. 8A, 8B sau 8C după caz transmisă la C.I.P. în aceiaşi zi bancară, astfel că acţiunea reclamantei este justificată.
Aşa cum bine au argumentat instanţele judecătoreşti, cea de fond şi apel, în lipsa elementelor care să menţină starea de risc bancar se impune anularea incidentului de plată urmând a fi respinse recursurile pârâtelor împotriva deciziei atacate, nefiind îndeplinită nici o cerinţă prevăzută de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de pârâtele B.R.D. - G.S.G., sucursala IAŞI, şi BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI prin sucursala Iaşi, împotriva deciziei nr. 62 din 3 noiembrie 2008, a Curţii de Apel Iaşi, secţia comercială ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 iunie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 1936/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2048/2009. Comercial → |
---|