ICCJ. Decizia nr. 2049/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2049/2009
Dosar nr. 713/63/2006
Şedinţa publică din 25 iunie 2009
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa comercială nr. 1348 din 10 aprilie 2007 a Tribunalului Dolj, secţia comercială, a fost admisă în parte acţiunea reclamantei SC C. SA Almăj, prin lichidatorul său judiciar SC N.I. SRL Craiova, astfel cum a fost precizată la 16 octombrie 2006, precum şi cererea de intervenţie accesorie formulată de SC R.J.I. Bucureşti SA şi SC R.J.I. R.J.A.G., pârâta SC M.I. SRL Almăj fiind obligată să restituie reclamantului mai multe bunuri mobile aflate în depozit voluntar şi gratuit în posesia ei sau contravaloarea lor în sumă de 321.584,41 lei.
Prin aceeaşi sentinţă a fost respinsă cererea reconvenţională prin care pârâta solicitase cu titlu de despăgubiri cheltuielile efectuate cu depozitarea, instanţa reţinând că depozitul a fost cu titlu gratuit.
Apelul declarat de pârâtă împotriva acestei sentinţe a fost admis prin Decizia nr. 296 din 6 decembrie 2007 a Curţii de Apel Craiova, secţia comercială, soluţia de fond fiind schimbată în parte în sensul că pârâta a fost obligată să restituie numai o parte dintre bunurile dispuse a fi restituite la fond, respectiv bunuri în valoare de 314.480,55 lei.
Instanţa de apel a reţinut că la 26 noiembrie 2004, administratorul judiciar al reclamantei a realizat inventarierea bunurilor acesteia, urmare deschiderii procedurii reorganizării judiciare SC C. SA Almăj, bunurile fiind lăsate în custodia celor la care se aflau.
La 8 septembrie 2005 a fost numit lichidatorul judiciar al debitoarei SC C. SA, care, în vederea valorificării bunurilor acesteia, a solicitat restituirea bunurilor de la depozitari, deci şi de la pârâtă.
Ori, în apel, s-a dovedit că nu toate bunurile pretinse de reclamantă fuseseră predate pârâtei, respectiv cele din Anexa I a procesului verbal, poziţiile 1-11 Birou informatică şi poziţiile 1-30 de la Sectorul administrativ şi PSI, poziţii nesemnate de pârâtă.
În consecinţă, în apel a fost înlăturată predarea bunurilor menţionate la respectivele poziţii, modificându-se corespunzător şi echivalentul obligaţiei alternative, respectiv plata contravalorii în sumă de 314.480,55 lei.
Referitor la soluţionarea cererii reconvenţionale, instanţa de apel a reţinut că a fost corect soluţionată, fiind respectate dispoziţiile art. 1593 C. civ. şi art.1600 C. civ., pârâta apelantă nefăcând dovada că energia electrică facturată ei de furnizor pentru perioada noiembrie 2004 - iulie 2005 s-a consumat pentru executarea depozitului bunurilor încredinţate de reclamantă.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta SC M.I. SRL solicitând modificarea ei pentru nelegalitate, precum şi suspendarea executării deciziei recurate până la soluţionarea recursului.
În motivarea recursului, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta critică obligarea sa la restituirea bunurilor către reclamantă deoarece respectivele bunuri au fost restituite prin procesele verbale din 27 iunie 2005, 28 iulie 2005, 21 iulie 2005, 22 iulie 2005, 2 august 2005, 3 august 2005 şi 26 iulie 2005, procese-verbale aflate în dosarul cauzei, dar ignorate de instanţă.
De asemenea, instalaţia de irigat pentru 43 ha nici nu i-a fost predată în totalitate, iar ceea ce i s-a predat era în stare avansată de degradare.
În final, recurenta critică respingerea cererii sale reconvenţionale şi aprecierea depozitului ca fiind gratuit, dispoziţiile art. 1593 şi art. 1600 C. civ. fiind greşit interpretate şi aplicate.
Cât priveşte suspendarea executării deciziei recurate recurenta a arătat că din moment ce bunurile s-au predat în natură, executarea contravalorii bunurilor ar fi nejustificată şi ar prejudicia grav patrimoniul său.
La termenul din 29 februarie 2008 Curtea a respins cererea de suspendare întrucât recurenta nu a achitat cauţiunea stabilită în sarcina ei.
Intimatele interveniente au depus la dosar concluzii scrise prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
De asemenea, la cererea părţilor s-au acordat mai multe termene în vederea rezolvării amiabile a litigiului, făcându-se dovada acestor negocieri prin procesul-verbal din 8 aprilie 2009 (fila 79 recurs) şi 17 iunie 2009 (fila 31 recurs), iar la termenul de astăzi recurenta a arătat că recursul său a rămas fără obiect întrucât deja părţile au convenit predarea bunurilor.
Având în vedere negocierile părţilor derulate pe perioada recursului având ca obiect predarea bunurilor, contestate prin recurs a fi în posesia ei de către recurentă, precum şi termenul de 26 iunie 2009 stabilit de părţi pentru predare la data de 17 iunie 2009, conform procesului-verbal depus la dosar (fila 31 recurs), aspecte confirmate astăzi de însăşi recurentă, Curtea apreciază că recursul formulat este rămas fără obiect, aşa încât urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC M.I. SRL Almaj împotriva deciziei nr. 296 din 6 decembrie 2007 a Curţii de Apel Craiova, secţia comercială, ca rămas fără obiect.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 25 iunie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2048/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2052/2009. Comercial → |
|---|
