ICCJ. Decizia nr. 211/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 211/2009
Dosar nr. 16507/3/2007
Şedinţa publică din 28 ianuarie 2009
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar constată că:
Prin sentinţa comercială nr. 13915 din 23 noiembrie 2007 pronunţată în Dosarul nr. 16507/3/2007 Tribunalul Bucureşti, secţia a VI a comercială se admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor O.R.C. de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi SC F. IT SA, se respinge ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanta A.V.A.S., în contradictoriu cu pârâta SC I.F. SA – F.C.E. SA şi ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă faţă de pârâţii O.R.C. de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi SC F.I.T. SA.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul reţine că Decizia nr. 436 din 13 mai 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V a comercială a anulat Decizia A.V.A.S. menţionată în procesul - verbal din 15 aprilie 2004 şi actele ulterioare privind licitaţia din 15 aprilie 2004, dar în cuprinsul acesteia nu s-a făcut vreo referire la contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni. Se mai constată de către tribunal că A.V.A.S. nu a probat faptul că la data adoptării hotărârii se înscrisese ca acţionar al societăţii pârâte cu numărul de acţiuni ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni. Tribunalul mai reţine că Hotărârea A.G.E.A. nr. 46 A din 11 ianuarie 2006 a fost luată de Adunarea Generală Extraordinară cu respectarea condiţiilor de cvorum şi majoritate prevăzute de articolul 115 din Legea nr. 31/1990 şi s-a adoptat în prezenta acţionarilor reprezentând 77,35 %din capitalul social.
Împotriva sentinţei a declarat apel reclamanta A.V.A.S.
Prin Decizia comercială nr. 152 din 10 aprilie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială se admite apelul promovat de apelanta reclamantă A.V.A.S. împotriva sentinţei comerciale nr. 13915 din 23 noiembrie 2007 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială în Dosarul nr. 16507/3/2007 în contradictoriu cu intimatele pârâte SC I.F. SA – F.C.E. SA, O.R.C. De pe langa Tribunalul Bucureşti şi SC F.I.T. SA, este schimbată în tot hotărârea atacată în sensul că se admite acţiunea şi se anulează Hotărârea A.G.E.A. nr. 46 din 11 ianuarie 2006 a SC I.F. SA – F.C.E. SA şi actul adiţional autentificat prin încheierea nr. 64/18 ianuarie 2006 a B.N.P. asociaţi P.M.T. şi P.A.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de apel a avut în vedere, în principal, că în adunarea generală extraordinară SC I.F. SA – F.C.E. SA din 11 ianuarie 2006 a votat SC F.I.T. SA care nu mai era acţionar, SC F.I.T. SA, dobândind calitatea de acţionar, la SC I.F SA – F.C.E. SA, numai prin încheierea contractului de vânzare - cumpărare acţiuni din 30 decembrie 2004.
Or, urmare anularii privatizării, se consideră de către instanţa de apel, că SC F.I.T. SA nu a fost niciodată proprietar asupra pachetului de acţiuni ce a format obiectul contractului de vânzare-cumpărare acţiuni, părţile raportului juridic ajungând în situaţia în care acel act juridic nu s-ar fi încheiat. Odată desfiinţat acest contract printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, conform principiului retroactivităţi efectelor nulităţii s-au înlăturat efectele actului juridic anulat. Urmare hotărârii nr. 46 a A.G.E.A. din 11 ianuarie 2006 s-a decis adoptarea actului adiţional la statutul SC I.F. SA - F.C.E. SA, autentificat sub nr. 64 din 18 ianuarie 2006 de B.N.P. asociaţi P.M.T. şi P.A., prin care s-a aprobat majorarea capitalului social cu suma de 638.070 lei şi modificarea statutului societăţii – art. 7 (capital social) a celorlalte prevederi ale statului rămânând neschimbate.
În consecinţă, Curtea de Apel Bucureşti a apreciat că hotărârea A.G.E.A. s-a pronunţat cu încălcarea dispoziţiilor articolului 115, art. 117 din Legea nr. 31/1990 republicată privind îndeplinirea condiţiilor de publicitate şi cvorum necesare votării în A.G.A. cu privire la majorarea capitalului social al societăţii cât şi cu privire la distribuirea acţiunilor oferite spre subscriere.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta care a invocat dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi a susţinut, în principal, că hotărârea s-a dat cu greşita aplicare a legii, în condiţiile în care contractul de vânzare-cumpărare acţiuni nu a fost anulat.
Analizând Decizia prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va admite recursul pentru următoarele considerente:
Contractul de privatizare nr. 97 din 30 decembrie 2004, în temeiul căruia A.V.A.S. solicită anularea hotărârii A.G.E.A. nr. 46 din 11 ianuarie 2006, nu a fost anulat printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. Curtea de Apel Bucureşti, în mod total eronat a reţinut că prin Decizia 436 din 13 mai 2004, s-a dispus implicit şi anularea contractului de privatizare nr. 97 din 30 decembrie 2004, apreciind că acesta este un act subsecvent licitaţiei din 15 aprilie 2004 şi, chiar dacă aceasta decizie nu a făcut referire la acest contract, se subînţelege că instanţa s-a pronunţat şi asupra acestuia.
Ca urmare a acestei interpretări greşite s-a considerat, în mod eronat, că hotărârea A.G.E.A. încalcă dispoziţiile art. 115, art. 117 din Legea nr. 31/1990 republicată privind îndeplinirea condiţiilor de publicitate şi cvorum necesare votării în A.G.A. cu privire la majorarea capitalului social al societăţii cât şi cu privire la distribuirea acţiunilor oferite spre subscriere.
Aşadar, instanţa a admis greşit apelul şi a schimbat în tot sentinţa apelata, a admis acţiunea reclamantei şi a dispus anularea hotărârii A.G.E.A. 46 din 11 ianuarie 2006 şi a actului adiţional autentificat prin încheierea nr. 64 din 18 octombrie 2006 a B.N.P asociaţi P.M.T. şi P.A.
Prin încheierea din 05 octombrie 2007 pronunţată în Dosarul nr. 5825/2/2005 de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, s-a respins cererea reclamantei de lămurire a dispozitivului Deciziei nr. 436 din 13 mai 2005, în sensul de a se stabili dacă această decizie a avut sau nu în vedere şi contractul de privatizare nr. 97 din 30 decembrie 2004.
In acest sens, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V a comercială a reţinut expres: „Curtea s-a pronunţat conform celor solicitate prin cererea de chemare în judecată, conform principiului disponibilităţii, pe tot parcursul procesului neexistând nici o cerere precizatoare referitoare la actele ulterioare privind licitaţia din 15 aprilie 2004, cu atât mai mult cu cât a fost declarat recurs de toate părţile, recursuri care au fost respinse de către I.C.C.J., pe această cale petenta încercând să obţină o nouă hotărâre."
Rolul acestei încheieri este tocmai acela de a explicita conţinutul deciziei invocate de către reclamanta A.V.A.S, anume dacă ea a vizat sau nu şi anularea contractului de privatizare.
Împotriva acestei încheieri de lămurire a dispozitivului, s-a declarat recurs de A.V.A.S., recurs respins de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială prin Decizia nr. 1732 din 21 mai 2008, astfel că în mod irevocabil s-a stabilit că prin Decizia comerciala nr. 436 din 13 mai 2005, nu s-a anulat şi contractul de privatizare din 30 decembrie 2004.
În consecinţă, Curtea de Apel Bucureşti, prin Decizia recurată, în nici un caz nu putea reţine, în motivele care au condus la admiterea apelului formulat de A.V.A.S., faptul că acest contract de privatizare este anulat din moment ce o altă instanţa a stabilit cu autoritate de lucru judecat ca acel contract nu este anulat.
Cu privire la acest aspect, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comerciala, în Dosarul nr. 38873/3/2007 având ca obiect radiere menţiune, cerere formulată tot de A.V.A.S., a reţinut expres ca "hotărârea A.G.E.A. nr. 46 din 11 ianuarie 2006 excede procedurii privatizării şi nu a fost anulată ca efect al anulării tuturor actelor ulterioare privind licitaţia din 15 aprilie 2004 prin Decizia nr. 436 din 13 mai 2005". (Decizia nr. 1283 din 10 septembrie 2007 – fila 68 din prezentul dosar).
Astfel, conform efectului pozitiv a puterii lucrului judecat în ceea ce priveşte considerentele acestei decizii pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul anterior menţionat, rezultă greşita aplicare a dispoziţiilor art. 115, 117 din Legea nr. 31/1990.
Pentru considerentele reţinute, conform art. 312 C. pr. civ . se va admite recursul declarat de pârâta SC F.I.T. SA Bucureşti împotriva Deciziei comerciale nr. 152 din 10 aprilie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V a comercială pe care o va modifica, în sensul că se va respinge apelul formulat de reclamanta A.V.A.S. împotriva sentinţei comerciale nr. 13915 din 23 noiembrie 2007 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, pe care o va menţine.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta SC F.I.T. SA Bucureşti împotriva Deciziei comerciale nr. 152 din 10 aprilie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.
Modifică Decizia recurată.
Respinge apelul formulat de reclamanta A.V.A.S. împotriva sentinţei comerciale nr. 13915 din 23 noiembrie 2007 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, pe care o menţine.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 28 ianuarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 21/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 215/2009. Comercial → |
|---|
