ICCJ. Decizia nr. 215/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 215/2009
Dosar nr. 6037/1/2008
Şedinţa publică din 28 ianuarie 2009
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar constată că:
Reclamanta SC MC. SA a solicitat la 25 februarie 2002, în contradictoriu cu pârâtul M.I.M., obligarea acestuia la plata sumei de 13.880.489.142,48 lei cu titlu de daune compensatorii pentru prejudiciul cauzat prin încheierea şi executarea unor contracte de vânzare la export şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii s-a arătat ca pârâtul, pe perioada cât a deţinut funcţiile de administrator, director general şi a avut calitatea de reprezentant legal al societăţii, a încheiat o serie de contracte prejudiciabile pentru societate, cu depăşirea limitelor mandatului încredinţat.
La suma prejudiciului indicat mai sus reclamanta a adăugat şi suma de 688.381.773,48 lei, echivalentul a 24.539,49 euro (la un curs de 28.052 lei/ euro, aplicabil în data de 18 februarie 2002), reprezentând cheltuieli efectuate de reclamantă pe relaţia Italia, până în prezent, în vederea recuperării sumelor datorate de partenerii italieni, constând în cheltuielile de protestare trate (8.010,79 euro 224.718.681,08 lei), onorarii avocaţi (6.574,56 euro - 184.429.557,12 lei) şi cheltuieli de deplasare în Italia (9.954.14 euro - 279.233.535,28 lei) conform specificaţiilor cuprinse în anexa la acţiune.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 72, 143, 144 şi 150 din Legea nr. 31/1990, art. 1075, 1077, 1080, 1532, 1537, 1539, 1540, 1541 C. civ., art. 56, 374, 378, 381 C. com., dispoziţiile regulamentului de organizare şi funcţionare al SC M.C. SA.
Prin sentinţa nr. 2/ F din 6 iunie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia comercială, se admite în parte acţiunea formulată de reclamanta SC M.C. SA şi se dispune ca pârâtul să plătească reclamantei suma de 6.293.233.602 lei (ROL) cu titlu de daune şi suma de 120.356.058 lei (ROL) cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei decizii pârâtul a declarat recurs, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 5, 7 şi 9 C. proc. civ., la care s-a mai adăugat motivul de ordine publică invocat din oficiu de către Înalta Curte şi prevăzut de art. 304 pct. 3 C. proc. civ.
Analizând cu prioritate acest din urmă motiv de casare şi găsindu-l întemeiat, Înalta Curte va admite recursul pentru următoarele considerente:
Cauza a fost judecată în primă instanţă de către Curtea de Apel Braşov la data de 06 iunie 2008 deşi competenţa materială revenea Tribunalului Braşov, conform art. 1, pct. 11 alin. (1) teza 1 din Legea nr. 195/2004.
Potrivit acestui text, de la data publicării actului normativ, respectiv 26 mai 2004, dată la care pricina se afla pe rolul Curţii de Apel Braşov, trebuia să se dispună declinarea la Tribunalul Braşov deoarece: „Procesele în curs de judecată la data schimbării competenţei instanţelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanţe, cu excepţia proceselor şi cererilor în materie comercială aflate pe rolul curţilor de apel, în primă instanţă, al căror obiect are o valoare de peste 10 miliarde lei."
Pricina a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel prin declinare de la Tribunalul Braşov – sentinţa nr. 1814/ S din 27 mai 2002 - datorită valorii litigiului de peste 10 miliarde de lei vechi, dar urmare modificării competenţei prin Legea nr. 195/2004, ea trebuia retrimisă Tribunalului Braşov.
Altfel, nu numai că pricina a fost judecată de o instanţă cu încălcarea normelor de ordine publică privitoare la competenţa materială, dar de răpeşte părţilor un grad de jurisdicţie, sentinţa recurată fiind privată de calea de atac devolutivă a apelului.
Pentru considerentele de fapt şi de drept arătate şi devenind de prisos cercetarea celorlalte motive de recurs invocate de către recurentul pârât, Înalta Curte, conform art. 2 pct. 1 alin. (2), art. 312 şi art. 304 pct. 3 va admite recursul declarat de pârâtul M.I.M. împotriva sentinţei nr. 2/ F din 6 iunie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia comercială, va casa Decizia şi va trimite cauza la Tribunalul Braşov pentru competentă soluţionare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul M.I.M. împotriva sentinţei nr. 2/ F din 6 iunie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia comercială.
Casează Decizia şi trimite cauza la Tribunalul Braşov pentru competentă soluţionare.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 28 ianuarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 211/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 229/2009. Comercial → |
|---|
