ICCJ. Decizia nr. 2148/2009. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2148/2009
Dosar nr. 1575/1/2009
Şedinţa publică din 22 septembrie 2009
Asupra contestaţiei în anulare de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 19 februarie 2009 SC A.D. SA MIOVENI a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei nr. 3176 din 30 octombrie 2008 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, solicitând ca în contradictoriu cu SC C.N.C.D. SA Piteşti să se desfiinţeze Decizia atacată, cu consecinţa rejudecării recursului.
Contestatoarea şi-a întemeiat cererea pe prevederile art. 318 C. proc. civ., precizând că a luat cunoştinţă de conţinutul hotărârii la data de 5 februarie 2009 când a fost eliberată o copie de pe hotărâre.
În motivarea contestaţiei în anulare s-a susţinut în esenţă că prin cererea de recurs a solicitat examinarea hotărârii instanţei de fond conform art. 3041 C. proc. civ. raportat la art. 304 pct. 7, având în vedere că instanţa de fond a motivat hotărârea în ceea ce priveşte motivul de anulare prevăzut de art. 364 lit. b) C. proc. civ. doar cu referire la motivele pe care le-a invocat pentru al treilea capăt de cerere, omiţând să analizeze motivele esenţiale invocate pentru anularea primelor două capete de cerere.
În acest sens a susţinut că a motivat primul capăt de cerere pe inexistenţa convenţiei arbitrale ca urmare a faptului că nu există absolut nicio legătură între operaţiunea comercială de cumpărare de piese de către subscrisă şi contractul arbitrabil, respectiv actele sale adiţionale, care reglementau doar vânzarea de piese de către subscrisa, iar cel de-al doilea capăt de cerere pe inexistenţa convenţiei arbitrale ca urmare a faptului că operaţiunea comercială de vânzare a pieselor de către intimată către clienţii săi este reglementată de un contract nearbitrabil care are numărul 40/1654/2002 şi nu de contractul arbitrabil nr. 40/1653/2002.
Totodată s-a mai susţinut că în motivarea hotărârii de recurs se regăsesc erori materiale (de fapt) instanţa confundând contractul arbitrabil 40/1653/2002 cu cel nearbitrabil 40/1654/2002.
La termenul din 22 septembrie 209 instanţa, din oficiu, a invocat şi pus în discuţia părţilor excepţia tardivităţii declarării contestaţiei în anulare în raport de prevederile art.319 C. proc. civ..
Excepţia este întemeiată.
Prin Decizia nr. 3176 din 30 octombrie 2008 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursul declarat de reclamanta SC A.D. SA MIOVENI împotriva sentinţei nr. 108/F-C din 21 noiembrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 319 alin. (2) teza a II-a C. proc. civ. împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, contestaţia în anulare poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoştinţă de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă.
Aceste prevederi legale stabilesc, aşadar, termenul în interiorul căruia poate fi promovată o contestaţie în anulare având ca obiect o hotărâre dată în recurs şi nesusceptibilă de aducere la îndeplinire pe cale de executare silită, ele instituind un termen de 15 zile ce începe să curgă de la data când contestatorul a luat cunoştinţă de hotărâre, însă nu după trecerea unui an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă.
Decizia în speţă face parte din categoria hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, prevăzute de art. 319 alin. (2) C. proc. civ.
În cauza de faţă, contestatoarea a luat cunoştinţă de hotărâre la data de 18 decembrie 2008 când i s-a eliberat certificatul aflat la fila 70 din dosarul nr.225/1/2008, iar contestaţia în anulare s-a declarat data de 19 februarie 2009, astfel că termenul de 15 zile la care face referire art. 319 alin. (2) teza a II-a era împlinit la data promovării cererii.
Susţinerea contestatoarei din cuprinsul cererii în sensul că a luat cunoştinţă de hotărâre la data de 5 februarie 2009 când i-a fost eliberată la cerere, o copie de pe hotărârea motivată, va fi înlăturată întrucât nu s-a făcut o dovadă în acest sens, iar din menţiunile cuprinse în hotărâre rezultă că aceasta a fost redactată încă din decembrie 2008, astfel că şi în raport de aceste date contestaţia este tardiv formulată.
Având în vedere cele arătate, precum şi faptul că nu s-a făcut dovada introducerii contestaţiei în termenul de 15 zile prevăzut de art. 319 alin. (2) C. proc. civ., obligaţie ce-i incumbă contestatoarei, Înalta Curte va respinge contestaţia în anulare ca fiind tardiv declarată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatoarea SC A.D. SA MIOVENI împotriva deciziei nr. 3176 din 30 octombrie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, ca tardiv declarată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 septembrie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 2147/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2149/2009. Comercial → |
---|